Scepticismul privind vaccinarea, cauzat de fake news și slaba informare a publicului

DE Miruna Moldoveanu | Actualizat: 10.02.2021 - 11:54
Slaba informare a publicului și știrile false, pricipalele cauze ale scepticismului despre vaccinare/FOTO: Inquam Photos/Cornel Putan
Slaba informare a publicului și știrile false, pricipalele cauze ale scepticismului despre vaccinare/FOTO: Inquam Photos/Cornel Putan

Ştirile şi informaţiile false care apar în presă şi slaba informare a publicului din surse oficiale sunt considerate de români principalele cauze ale scepticismului privind vaccinarea, relevă un sondaj realizat de INSCOP Research şi Verifield.

SHARE

Cercetarea a fost realizată la comandă, în cadrul unui proiect independent de cercetare iniţiat şi coordonat de think-tankul STRATEGIC Thinking Group - Asociaţia Grupul de Gândire Strategică.

Potrivit sondajului realizat de INSCOP Research şi Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare în Comunicare şi Inovare Socială (CoRe) din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării de la Universitatea 'Babeş-Bolyai'., 34,8% dintre români consideră că ştirile şi informaţiile false care apar în presă sunt principala cauză a curentului de opinie sceptic cu privire la vaccinare, 32,6% - slaba informare a publicului din surse oficiale, 11,5% - calitatea slabă a vaccinurilor şi medicamentelor de pe piaţa românească, 9,1% - mediatizarea unor persoane cu opinii ostile vaccinării, 5,5% - influenţa unor persoane din grupul de prieteni, iar 6,4% nu ştiu sau nu au răspuns.

Aproape toţi românii (90,6%) au răspuns că ştiau că vaccinarea nu este obligatorie, 9,3% că nu ştiau acest lucru, iar 0,1% nu au răspuns sau nu ştiu.

Cercetarea arată că 88,4% dintre respondenţi ştiau că vaccinarea este gratuită, 11,3% nu ştiau acest lucru, iar 0,3% nu ştiu sau nu au răspuns. 73% dintre respondenţi ştiau că nu vor fi vaccinaţi anti-COVID-19 copiii sub 16 ani, 26,8% nu ştiau acest lucru, iar 0,2% nu ştiu sau nu au răspuns.

Conform sondajului, 72,3% sunt de părere că reacţiile adverse pe care le-au suferit unii pacienţi la vaccinare sunt legate de alte probleme de sănătate (fără legătură cu vaccinarea), 18,3% - că sunt cauzate de vaccinare, 9,4% - nu ştiu sau nu răspund.

Pe o scară de la 1 la 10 - în care 1 înseamnă deloc, iar 10 - foarte mult -, 23,5% au răspuns că în ultimul an au fost expuşi la ştiri false cu privire la epidemia de coronavirus foarte mult (10), iar 5,6% - deloc (1). Restul au dat răspunsuri încadrate între 2 şi 9, iar 4,9% nu au ştiut sau nu au putut aprecia.

Majoritatea celor chestionaţi (66,9%) cred că noul coronavirus a fost creat artificial în laborator, 23,9% că a apărut natural, nu a fost creat artificial în laborator, iar 9,2% nu ştiu sau nu au răspuns.

Cercetarea mai relevă şi că 57,8% dintre respondenţi sunt în dezacord cu afirmaţia conform căreia coronavirusul a fost produs şi răspândit intenţionat pentru a pregăti inocularea populaţiei cu cipuri prin vaccinare, 35,7% sunt de acord cu aceasta, iar 6,4% nu ştiu sau nu au răspuns.

De asemenea, 73,4% au afirmat că sunt în dezacord cu afirmaţia potrivit căreia simptomele de coronavirus sunt legate de radiaţiile reţelelor de telefonie mobilă de tip 5G, 14,4% sunt de acord cu aceasta, iar 12,2% nu ştiu sau nu au răspuns.

Aproape jumătate dintre români (49,7%) au precizat că urmăresc zilnic ştiri legate de campania de vaccinare anti-COVID-19, 18,5% - o dată la câteva zile, 24,7% - o dată pe săptămână sau mai rar, 6,9% - niciodată, iar 0,3% nu ştiu sau nu au răspuns.

Cei mai mulţi respondenţi (72,4%) declară că în ultimele săptămâni cel mai mult s-au informat cu privire la vaccinarea antic-COVID-19 din programe TV, iar 24,3% din reţele de socializare, 24,1% din paginile de internet oficiale ale unor instituţii naţionale sau internaţionale, 23,6% din discuţii cu familia, cunoscuţii, vecinii, colegii, 12,4% de la medicul de familie, 11,3% de la radio, 9,2% ziare tipărite şi online, 7,6% din studii şi rapoarte ştiinţifice, 2,9% nu ştiu sau nu au răspuns.

Sondajul a fost realizat în perioada 13 ianuarie - 3 februarie, prin metoda interviurilor telefonice, volumul eşantionului a fost de 1.200 de persoane, cu o eroare 2,8%, la un grad de încredere de 95%, potrivit Agerpres.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te