În acest sens, dr. Berbecar a spus, pentru news.ro, că, în cadrul celui de-al doilea ciclu de acreditare, care a început în 2017, au fost evaluate, până la finele lunii iulie 2021, 261 de spitale, atât publice, cât şi private, din 763 de unităţi sanitare cu paturi, publice şi private, înscrise în baza de date a ANMCS.
Expertul spune că perioada pandemiei a fost una dificilă şi din punctul de vedere al procesului de evaluare al unităţilor sanitare, acesta fiind suspendat pentru o perioadă în 2020, dar şi din luna mai a acestui an, cel de-al doilea ciclu de evaluare fiind prelungit cu un an. Dr. Berbecar a precizat că au fost excluse de la evaluare în pandemie spitalele Covid şi suport Covid.
De asemenea, unităţile sanitare care nu reuşesc să se acrediteze nu mai pot avea contract cu CNAS, relatează news.ro.
Pentru a se acredita, unităţile sanitare cu paturi trebuie să îndeplinească mai multe obiective, într-un întreg proces de evaluare realizat de evaluatori, persoane special pregătite pentru acest lucru. În mare, pentru pacient, avantajele faptului de a fi îngrijit într-o unitate cu paturi acreditată ANMCS sunt creşterea siguranţei şi satisfacţiei lor, scăderea riscului infecţios pentru aceştia, dar şi pentru aparţinători şi pentru angajaţii spitalului, precum şi scăderea riscului infecţios al mediului de îngrijire.
Standardele de acreditare ale unităţilor sanitare cu paturi, dar şi diferenţele faţă de cilcul I de acreditare sunt cuprinse într-un manual realizat de experţii ANMCS.
În cadrul celui de-al doilea ciclu de acreditare au fost evaluate până la finalul lunii iulie 2021, 261 de spitale, atât publice, cât si private. Cel de-al doilea ciclu de acreditare a demarat în anul 2017.
În total, în cel de-al doilea ciclu de acreditare a unităţilor sanitare cu paturi sunt înscrise 676 de spitale publice şi private şi 87 de unităţi de dializă.
Evaluarea spitalelor, dificil de realizat în pandemie. Vizitele de evaluare în spitalele Covid şi suport Covid care nu tratau şi altă patologie, suspendate
”Fiind o situaţie excepţională, care a dus la modificări temporare de structură a spitalelor, aprobate prin autorizaţii sanitare de funcţionare de către Direcţiile de Sănătate Publică, activitatea de evaluare a unităţilor sanitare cu paturi a fost suspendată pentru o perioadă de timp în decursul anului 2020. De altfel, au fost excluse de la vizitele de evaluare spitalele COVID şi suport COVID care nu tratau altă patologie. Modificările de structură şi tratarea exclusiv a pacienţilor cu COVID-19 nu ar fi permis o evaluare completă a serviciilor de sănătate oferite în mod normal de o unitate sanitară. În acest an, prin Ordonanţa Guvernului 28/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate, precum şi pentru adoptarea unor măsuri în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, vizitele de evaluare au fost suspendate începând cu luna mai, iar cel de-al doilea ciclu de evaluare a fost prelungit cu un an, la fel ca valabilitatea certificatelor de acreditare a unităţilor evaluate în ciclul întâi. În această perioadă, ANMCS a efectuat vizite de monitorizare tematică, obiectivul fiind acela de a oferi suport unităţilor sanitare”, a explicat pentru News.ro dr. Vlad-Teodor Berbecar, preşedintele ANMCS.
Vizitele de evaluare, reluate la 90 de zile de la încetarea stării de alertă
„Vizitele de evaluare vor fi reluate la 90 de zile de la încetarea stării de alertă, declarată în condiţiile legii. Procesul va continua până la evaluarea şi încadrarea într-o categorie de acreditare (categoria a VI-a este pentru unităţile neacreditate) a tuturor celor 763 unităţi sanitare cu paturi, publice şi private, înscrise în baza de date a ANMCS.
Acreditarea aduce avantaje şi beneficii pentru pacienţi, cum ar fi creşterea siguranţei şi a satisfacţiei, scăderea riscului infecţios şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate. Atunci când o unitate sanitară cu paturi se acreditează, acest lucru înseamnă asumarea setului de standarde ANMCS. Pentru o unitate, acreditarea înseamnă creşterea credibilităţii unităţii sanitare şi a încrederii în serviciile medicale oferite, creşterea calităţii şi siguranţei activităţii medicale, creşterea încrederii personalului din respectivele unităţi sanitare. De asemenea, acreditarea contribuie la motivarea personalului şi la formarea culturii organizaţionale, precum şi la creşterea predictibilităţii activităţilor din spital. Un alt plus constă în identificarea şi analizarea evenimentelor adverse asociate asistenţei medicale şi învăţarea din aceste erori”, a declarat dr. Berbecar.
O unitate sanitară care nu reuşeşte să se acrediteze nu mai poate avea contract cu CNAS
Orice unitate sanitară cu paturi care nu reuşeşte să se acrediteze se poate reînscrie în procesul de acreditare urmând paşii legali şi beneficiind în continuare de întreg suportul oferit de echipa ANMCS. O unitate sanitară cu paturi neacreditată, însă, nu mai poate avea contract cu Casa de Asigurări de Sănătate.
Dacă va fi posibil, în contextul epidemiologic pe care îl cunoaştem cu toţii, vom finaliza procesul de acreditare a unităţilor sanitare al căror termen de evaluare a fost prelungit. Numărul total al acestora va putea fi comunicat la finalul celui de-al doilea ciclu de acreditare, mai ales că ar putea exista decalaje determinate exclusiv de factori externi şi nu de capacitatea de mobilizare a unităţilor sanitare sau a ANMCS, aşa cum a fost cazul pe tot parcursul anilor 2020 şi 2021.
5 ani – valabilitatea certificatului de acreditare
Perioada de valabilitate a certificatului de acreditare este de 5 ani, în conformitate cu prevederile Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare”, a precizat preşedintele ANMCS.
Ce este ANMCS şi cine sunt evaluatorii care merg în spitale?
„ANMCS are un corp de evaluatori externi, independenţi, care fac vizitele de evaluare în spitale. Evaluatorul de servicii de sănătate este persoana fizică, specializată în domeniul managementului calităţii serviciilor de sănătate, care a obţinut, în condiţiile legii, certificatul de absolvire a programului de formare şi perfecţionare pentru evaluatori de servicii de sănătate sau evaluatori de spitale. Evaluatorii urmăresc să identifice dacă modul în care conceptul de management al calităţii este înţeles şi acceptat de şefii structurilor şi de angajaţi, dacă preocuparea pentru calitate este efectivă, reală, sau este una formală exprimată prin completarea unor documente, fără ca în realitate să fie respectate, dacă procedurile şi protocoalele sunt elaborate, în vederea rezolvării unor probleme identificate sau au fost elaborate formal, pentru a simula conformitatea cu cerinţele din standarde, dacă există un sistem de autoevaluare a activităţii pentru a o îmbunătăţi continuu, precum şi care sunt neconformităţile şi să stabilească împreună cu conducerea unităţii sanitare un plan de conformare. Ulterior în urma vizitei de evaluare, raportul emis de evaluatori este preluat de către structurile de specialitate ale ANMCS, care îl analizează şi emit recomandarea de încadrare a unităţii într-o categorie de acreditare. Raportul de acreditare cu recomandarea de încadrare într-o anumită categorie este aprobat de către Colegiul Director. Aceste este organul colectiv de conducere al ANMCS, fiind format din 25 de reprezentanţi ai autorităţilor, instituţiilor şi organizaţiilor implicate în sistemul de sănătate.
Potrivit Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, ANMCS este instituţie publică cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul managementului calităţii în sănătate, funcţionează în subordinea Guvernului şi coordonarea prim-ministrului. ANMCS este autoritatea de standardizare şi evaluare imparţială a serviciilor de sănătate, de acreditare şi monitorizare a unităţilor sanitare, independentă faţă de părţile interesate”, a explicat dr. Vlad-Teodor Berbecar, preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS).
Ce înseamnă concret pentru un pacient să fie tratat într-un spital acreditat ANMCS? Dr. Constantin Poiană, managerul unuia dintre cele mai moderne spitale de stat din ţară (acreditat ANMCS) dar şi evaluator de Servicii de Sănătate la ANMCS: “Dacă pacienţii vor alege un spital acreditat, în primul rând vor avea parte de siguranţă”
“Noi am mers pe mai multe căi şi în primul rând tot ce înseamnă strategia de acreditare, am încercat să implementez cât mai mult dintre aceste lucruri. Am vizitat multe spitale din ţară şi tot ce am văzut că este bun am încercat să implementez la Buhuşi.
Fără medici, un spital degeaba arată bine
În primul şi în primul rând, am încercat să creez o echipă medicală bună, că fără medici, fără personal medical, se ştie că un spital degeaba arată bine, pentru că nu va putea funcţiona.
Am plecat acum doi ani de la 20 de medici care existau la Spitalul din Buhuşi şi în acest moment avem 50 de medici angajaţi ai spitalului, am reuşit să dezvoltăm serviciile medicale pentru că, dacă ne plafonăm şi nu venim să dăm curs cererii pacienţilor din aria de deservire şi nu numai, pentru că la noi, peste 15% în acest moment din pacienţi vin din alte judeţe ale ţării, am dezvoltat aria de servicii medicale, exact ce s-a impus conform patologiei din zonă.
S-au creat specialităţi noi, de la diabet zaharat şi boli de nutriţie până la urologie, ortopedie-traumatologie şi recuperare medicală şi aşa mai departe.
Acum doi ani, era un spital nivel 4 iar acum conform Ordinului 434 elaborat de Ministerul Sănătăţii, este un spital nivel de competenţe 1, ceea ce înseamnă că în această perioadă de pandemie noi am avut o evoluţie destul de bună. Să dau două exemple.
Radiologie şi imagistică medicală, dar şi tot felul de analize, non stop
Radiologia şi imagistica medicală se ştie că la nivelul spitalelor mai mici nu funcţionează decât 8 ore pe zi, noi am reuşit să o facem non stop, deci avem radiologie şi imagistică medicală noaptea, sâmbăta , duminica, tot ce înseamnă zile libere, iar ca analize medicale, tot la fel, la spitalele mai mici se făceau în timpul programului de lucru, noi am reuşit să achiziţionăm şi să dotăm compartimentul de primiri urgenţe cu tot ce înseamnă analizoare automate, de la biochimie şi până la gaze sanguine, deci pacienţii, dacă au nevoie de servicii medicale, toată aria de analize medicale şi imagistică este acoperită.
Structură de terapie intensivă Covid şi non – Covid
Ce a mai dus la clasificarea spitalului ca nivel de competenţă 1 – am reuşit să creăm o structură de terapie intensivă care deserveşte pacienţii Covid, pe lângă terapia non-Covid, am pornit la drum cu 3 paturi de terapie intensivă iar în acest moment pot să vă spun că avem 8 paturi de terapie intensivă complet utilate şi dotate, şi 6 paturi de DTA, de terapie acută sau pre – terapie, cum se mai spune în limbajul de specialitate”, a explicat pentru News.ro dr. Constantin Poiană, manager al Spitalului “Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuşi.
Ce înseamnă că un spital este acreditat ANMCS? Siguranţă pentru pacienţi, cu risc extrem de scăzut de a lua o infecţie intraspitalicească, spune dr. Constantin Poiană
“Dacă pacienţii vor decide să aleagă un spital acreditat, în primul rând vor avea parte de siguranţă. Mare parte din incidentele care s-au întâmplat în ultimii ani au fost în spitale, să spunem, în ciclul 1 de acreditare, când standardele erau la început de drum, era cumva un pionierat în tot ce înseamnă acreditarea spitalelor.
Deja la ediţia a doua a standardelor, se tinde spre performanţă.
Siguranţă pentru pacient înseamnă că nu i se poate întâmpla nimic rău, dacă pacientul vine să se trateze pentru o boală, nu va pleca acasă cu o alta, cu o infecţie intraspitalicească, dacă vorbim despre clostridium sau Covid 19, în primul rând va avea parte de o calitate bună a serviciilor medicale şi în acelaşi timp de o calitate bună a serviciilor hoteliere, pentru că ele nu pot funcţiona una fără alta.
Circuite funcţionale şi protocoale stricte de lucru, obligatorii într-un spital acreditat
Când vorbim de siguranţa pacienţilor, pe lângă faptul că se pot infecta, dacă nu sunt deja cu alte boli, efectiv este foarte simplu să iei un clostridium difficile într-un spital de stat şi privat chiar. Dar dacă se respectă circuitele funcţionale, dacă se respectă tot ce înseamnă fază de dezinfecţie, de curăţenie, acestea fiind reglementate conform standardelor ANMCS prin proceduri şi protocoale de lucru, atunci pacientul vine într-un spital public, se tratează şi pleacă acasă fără alte complicaţii.
Circuitul personalului, al pacienţilor, al mâncării, reglementate prin proceduri clare
La activităţile medicale, nemedicale, circuitul personalului, circuitul mâncării gătite, circuitul pacienţilor, totul este reglementat prin aceste proceduri de lucru.
Partea medicală este reglementată prin tot ce înseamnă protocoale medicale de lucru. Să vă dau un exemplu: pacientul se prezintă cu o anumită boală, ce analize i se fac, ce investigaţii i se fac, ce tratament urmează, care este evoluţia prognosticată, în cât timp se poate externa pacientul. Contează foarte mult să fie reglementate aceste aspecte la nivel de unitate sanitară.
Spitalul unde îmi desfăşor activitatea era un spital în pragul de a fi închis, din master-planul de servicii de sănătate din regiunea nord-est, acest spital era propus pentru a fi transformat înr-un ambulatoriu independent, deci nu mai putea fi vorba despre o unitate sanitară cu paturi.
Datorită implementării acestor standarde de calitate, acum suntem departe de perfecţiune, dar am reuşit să convingem pacienţii că în acest spital, care este un spital mediu, au parte de tot ceea ce le trebuie.
Mâncarea gătită, servită pacienţilor în caserole de unică folosinţă, pentru a fi evitate orice riscuri
De exemplu, mâncarea. Mâncarea gătită care se prepară la blocul alimentar central este servită în sistem catering, deci fiecare pacient primeşte dimineaţa pâine ambalată, untul, gemul, caşcavalul sunt ambalate individual , iar masa de prânz şi de seară sunt servite în recipiente de unică folosinţă, pentru a evita anumite riscuri.
Imaginaţi-vă ce ar însemna, ce a fost până acum câteva luni, şi la noi şi în multe unităţi sanitare. Se ia mâncarea din oficiul alimentar central, trece printr-un circuit, trece prin 2, 3, 4, 5 manipulări din partea personalului, şi pe urmă ajunge la pacient. Am eliminat toate aceste riscuri şi acum pleacă din blocul alimentar direct ambalate, în acele caserole şi ajunge pe masa pacientului. Categoric pacientul este şi mai mulţumit, el vede că-şi desigilează singur mâncarea, este a lui, nu umblă nimeni la ea, şi am eliminat riscurile de pe traseu.
Pijamale pentru pacienţi, oferite în spital, pentru a fi evitat riscul infecţiilor
Când se internează pacientul, el venea înainte cu pijamalele de acasă, era un risc foarte mare pentru că nu ştim în ce condiţii au fost spălate, în ce condiţii au fost dezinfectate, ajungea să stea în salon cu alţi pacienţi şi se putea întâmpla să transmită o infecţie. În acest moment se folosesc pijamalele pe care le avem în spital şi care sunt impecabile, sau, acolo unde este cazul, un pacient care prezintă un risc mai mare, pijamale de unică folosinţă.
Ele sunt foarte ok pentru pacienţi şi pot să vă spun că în sectoarele Covid, pentru că noi suntem un spital mixt în acest moment, pacienţii poartă pijamale de unică folosinţă.
Să ne gândim la ce înseamnă industria aeronautică, unde se respectă standardele lor de calitate, dacă ei ar face o greşeală, s-ar întâmpla o tragedie. Spre asta trebuie să tindă şi acreditarea ANMCS, să tindem spe perfecţiune spre a evita maximum posibil ca pacienţii să aibă de suferit în momentul în care trec pragul unei unităţi sanitare.
Evenimentele adverse nu sunt ascunse, ci se discută despre ele astfel încât greşelile să nu se mai repete
Dacă se întâmplă un eveniment advers, un eveniment care poate să pună cumva în pericol integritatea pacientului, să spunem că a alunecat, a plecat singur, neînsoţit, a alunecat, a căzut , are o fractură. Acest eveniment care se numeşte eveniment advers şi nu are titlul de a fi acuzator, am încercat să conştientizăm toţi salariaţii, nu ascundem aceste evenimente, dimpotrivă, învăţăm din erorile noastre, ca să nu se mai întâmple niciodată aceste lucruri.
În acest sens, fiecare pat din Spitalul Buhuşi are un buton de alarmare, pacientul când simte că trebuie să plece la baie, vrea să iasă la o mică plimbare, să se mişte, apasă butonul şi vine cineva şi îl însoţeşte şi am reuşit să avem foarte foarte puţine evenimente adverse în ultimii doi ani.
Dotări la standarde moderne astfel încât să fie evitate tragediile în caz de incendiu
Avem tot ce înseamnă proceduri interne, chiar acum suntem în implementare cu un proiect european unde vom avea investiţii de 2,2 milioane de euro în tot ceea ce înseamnă refacerea instalaţiei de fluide medicale, de gaze medicale, de vacuum şi senzori de fum. Avem şi în acest moment, dar o facem prin temporizare. Adică, dacă nu am avut banii necesari, am procedat într-un mod simplu, dar am preferat să nu existe riscuri asupra pacienţilor, am cumpărat aceşti senzori de fum, de oxigen, se măsoară în fiecare încăpere prin temporizare, la timpi diferiţi. Ne-am pus la adăpost, nu s-a întâmplat absolut niciun incident, să ţinem cont că avem 14 paturi de terapie intensivă Covid şi încă 5 la non-Covid, mult mai multe decât are un spital judeţean de urgenţă, unde sunt cam 8-10. Prin aceste reglementări interne şi prin aceste proceduri de lucru, am reuşit să facem personalul să înţeleagă, am făcut instruiri continue în perioada aceasta şi în valul 3, am cumpărat domeniu pe platforma zoom, facem instruiri lunare, care sunt literă de lege şi ori de câte ori apare câte o modificare. Am reuşit să nu avem incidente în care să fie implicaţi pacienţi”, a relatat managerul Spitalului “Prof. Dr. Eduard Apetrei din Buhuşi”.
