Rusia amenință va reacționa prin măsuri de represalii nespecificate dacă Austria va continua planurile de aderare la NATO, a avertizat joi Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și aliat apropiat al lui Vladimir Putin.
Medvedev amenință Viena cu represalii dacă aderă la NATO. Cum s-a rupt prietenia ruso-austriacă
Medvedev a acuzat Viena că abandonează neutralitatea consacrată în favoarea alianței, comparând situația cu Suedia și Finlanda, care au aderat la NATO după invazia Rusiei în Ucraina în 2022.
Coincidența stranie face ca exact ruptura dintre Austria și Rusia să fie și momentul în care Viena a renunțat de veto-ul său împotriva României în privința aderării al Schengen. Totul a plecat de la prețul gazelor rusești.
Citește și: Austria, speriată de Putin, întoarce armele împotriva Rusiei: „Neutralitatea nu ne mai protejează”
Neutralitatea Austriei a fost un pilon al diplomației internaționale, atrăgând organizații precum ONU, AIEA, OSCE și OPEC. Medvedev a avertizat că aderarea la NATO ar putea afecta poziția Austriei pe scena globală și a sugerat relocarea acestor organizații în alte regiuni.
„Acum, rațiunea cedează locul instinctului de turmă… establishmentul austriac – încurajat de Bruxelles – alimentează dezbaterea publică privind abandonarea neutralității consacrate în Constituție în favoarea aderării la NATO”, a scris Medvedev în editorialul „NATO Anschluss”, potrivit Newsweek.com.
Dimitri Medvedev - Foto: Profimedia images
Citește și: Maskirovka lui Putin. Acțiunile Raiffeisen din Rusia, înghețate pentru ca Nehammer să țipe la Europa
Oficialul rus a menționat că neutralitatea Austriei este protejată de Tratatul de stat din 1955 și de Memorandumul de la Moscova și că orice modificare a statutului de nealiniere ar încălca dreptul internațional, inclusiv Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor.
Fosta ministră de externe austriacă, Karin Kneissl, a susținut această interpretare, precizând că Austria nu poate renunța la neutralitate fără acordul tuturor semnatarilor tratatului, inclusiv Rusia.
Sfârșitul neutralității în fața Rusiei
Medvedev a criticat totodată militarizarea progresivă a Austriei, menționând cooperarea cu NATO prin inițiativa Parteneriatul pentru Pace și desfășurarea a peste 3.000 de convoaie și 5.000 de zboruri NATO pe teritoriul austriac în 2024.
Oficialul rus a avertizat că Austria ar putea fi supusă unor riscuri de securitate similare celor ale Suediei și Finlandei, după aderarea la NATO, inclusiv implicarea forțelor armate austriece în planurile militare ruse pe termen lung.
Citește și: Karl Nehammer, care ține România afară din Schengen, vrea să „medieze” pacea între Rusia și Ucraina
Medvedev a concluzionat că răspunsurile la întrebarea dacă Austria poate renunța unilateral la neutralitate și decide independent aderarea la NATO sunt „ambele negative fără echivoc”.
Când s-a produs de fapt ruptura dintre Austria și Rusia și legătura cu România
Austria, țară cunoscută de zeci de ani pentru neutralitatea sa militară și pentru rolul său de „cuib al spionilor ruși” din Europa a menținut relații „calde” cu Rusia lui Vladimir Putin și după ce dictatorul de la Kremlin a ordonat invazia din Ucraina.
După momentul invaziei, statele europene au început să pună sancțiuni Rusiei și să reducă sau să stopeze de tot importurile de petrol rusesc. Printre țările europene încă prietene cu Rusia era și Austria, care a continuat și chiar a dezvoltat cooperarea economică cu Moscova.
Citește și: Cum a „investit” Austria, „ghimpele” României, 3 miliarde de € în „mașinăria de război” a lui Putin
Premierul de atunci, Karl Nehammer, dar și apropiați ai guvernului de la Viena aveau contacte cu înalți demnitari ruși, sau chiar cu Vladimir Putin.
Coincidența făcea ca în urmă cu doi ani, România să forțeze din nou aderarea în spațiul Schengen, mai ales că acum, țara noastră beneficia de un suport major din partea marilor puteri europene precum, Franța, Germania sau Italia.
Pașii spre aderare își urmau cursul firesc până la decizia finală din Consiulul de Securitate JAI din Decembrie 2022. Cu doar două luni înainte, au apărut tot mai intens semnale tot mai clare că Austria ar urma să blocheze aderarea Românei la Schengen, invocând o temă falsă - ruta migrației ilegal care ar trece prin România, deși datele oficiale ale UE (Frontex n,red) indicau cu totul alte rute ale migrației ilegale din care țara noastră nu făcea parte.
Citește și: Austria trântește „ușa Schengen” în nasul României. Karner: NEIN! Românii, umiliți iar de Viena
La consiliul JAI din 2022, Austria și Olanda au fost singurele două state care au blocat aderarea României și Bulgariei la Schengen, Olanda având mai degrabă obiecții la adresa Sofiei decât la adresa Bucureștiului, dar cele două țări fiind luate „la pachet” pentru aderare - ambele au fost blocate. Tot în acel an, Croația a primit „verde” din partea Austriei și a celorlalte state pentru Schengen.
Frustrarea creștea în România vis a vis de decizia nedreaptă a Austriei, mai ales că țara noastră a îndeplinit absolut totate criteriile tehnice pentru aderarea la spațiul de liberă circulație Schegen. Mai mult, decizia Austriei de a bloca aderarea României la Schengen a fost salutată și „sărbătorită” la Moscova, dar și de propagandiștii proruși, inclusiv de Călin Georgescu
„E o mare onoare că nu am intrat în Schengen. Mă bucur că nu am intrat în Schengen”, spunea Călin Georgescu, aplaudat din nou de propaganda Kremlinului.
Frate, frate, dar brânza-i pe bani
Următorul an, România a forțat din nou aderarea la Schengen, deși semnalele de respingere au fost clare încă de la bun început. Cancelarul austriac Karl Nehammer, dar și ministrul austriac de interne, Gerhard Karner au continuat să aducă acuzații nefondate României în privința migrației ilegale care ajunge în vestul Europei, deși toate analizele și datele oficiale europene contraziceau flagrant poziția Vienei.
Cu toate astea, la presiunea țărilor europene și a Comisiei Europene, întărită de implicarea din spate a Statelor Unite în favoarea României, Austria a făcut prima concesie ridicând veto doar pentru ceea ce s-a numit „Schengen Aerian”. Aderarea completă și cu spațiul terestru neavând un termen clar stabilit de Austria.
Semnele blocajului au continuat până spre toamna lui 2024, când brusc poziția Austriei s-a domolit, de această dată dând semnale clare că ar urma să renunțe complet la veto din 2025, ceea ce s-a întâmplat de facto. România a aderat cu totul la Schengen din ianuarie 2025.
Citește și: OFICIAL România și Bulgaria vor adera la Schengen. Gerhard Karner: "Schengen Land este acum deschis"
Schimbarea retoricii Austriei față de România coincide cu faptul că Rusia a încercat să profite financiar de comerțul cu gaze și petrol ieftin, ridicând nejustificat prețurile, deși anterior Viena și Moscova au convenit pentru un preț mai avantajos pentru Austria.
Acela a fost momentul în care „prietenia” ruso-austriacă s-a rupt. Ulterior, după amenințările repetate cu „apocalipsa nuclată” ale lui Dimitri Medvedev la adresa Europei, dar și cu planurile unor noi invazii rusești în Europa, Austria pare că s-a distanțat tot mai mult de retorica rusească.
Odată ce UE și NATO au hotărât că este timpul reînarmării, după avertismentele repetate ale serviciilor secrete germane, franceze și britanice cu privire la un iminent război Rusia -NATO, guvernul de la Viena a decis să renunțe la neutralitatea militară si să reinvestească în apărare.
Austria dublează bugetul apărării
Austria renunță la neutralitatea sa militară tradițională și dublează bugetul apărării pe fondul amenințărilor crescânde ale Rusiei. Cancelarul Christian Stocker anunță investiții masive în armată, inclusiv sisteme de apărare aeriană, elicoptere și avioane de luptă, pentru a consolida securitatea națională.
Austria schimbă radical politica de apărare și pune capăt „visului dezarmării”. Cancelarul Christian Stocker a declarat într-un interviu pentru The New York Times că guvernul va dubla bugetul apărării în următorii șapte ani, ca răspuns la amenințările crescânde ale Rusiei la adresa Europei și la incertitudinile privind sprijinul militar american pentru aliații europeni.
„Dezarmarea a fost un vis frumos, dar este un vis care s-a încheiat”, a subliniat Stocker, precizând că neutralitatea tradițională nu mai oferă protecție în contextul geopolitic actual. Oficialul a mai menționat că propagandiștii ruși încearcă să influențeze opinia publică europeană, dar Austria trebuie să-și protejeze securitatea națională.
Austria, care nu este membră NATO, a alocat în 2024 un buget de sub 1% din PIB pentru armată. Conform planului anunțat, procentul va crește treptat până la 2% din PIB în 2032, ceea ce reprezintă aproximativ 5,8 miliarde de dolari. Fondurile vor fi direcționate către dotarea armatei cu sisteme moderne de apărare aeriană în cadrul Inițiativei Europene Sky Shield, achiziția de elicoptere, avioane de luptă și alte echipamente grele.
Ministrul de Externe Beate Meinl-Reisinger a subliniat că „neutralitatea nu ne mai protejează” și că Austria nu mai poate rămâne pasivă, sperând că va fi ocolită de riscurile geopolitice care afectează întregul continent.
Aceasta survine pe fondul avertismentelor serviciilor secrete occidentale privind o posibilă invazie rusă în următorii 3-5 ani și al creșterii cheltuielilor militare în Europa.
