Austria își ia adio de la „visul dezarmării”. Guvernul de la Viena dublează bugetul apărării pe fondul amenințărilor crescânde din partea Federației Ruse la adresa Europei.
Țara cunoscută de zeci de ani pentru neutralitatea sa militară, dar și pentru faptul că este un veritabil „cuib al spionilor ruși” din Europa, renunță acum la această poziție tradițională din cauza amenințărilor Rusiei cu privire la o posibilă invaziei în următorii 3-5 ani.
Austria, speriată de Putin, întoarce armele împotriva Rusiei: „Neutralitatea nu ne mai protejează”
Guvernul de la Viena a decis să dubleze bugetul apărării în următorii șapte ani, în ciuda unei crize bugetare severe. Anunțul a fost făcut de cancelarul Christian Stocker, liderul Partidului Popular Austriac, într-un interviu acordat The New York Times.
„Dezarmarea a fost un vis frumos, dar este un vis care s-a încheiat”, a declarat Stocker, precizând că amenințările rusești tot mai mari la adresa Europei impun o reevaluare profundă a conceptului de „neutralitate”, termenul vehiculat intens de propagandiștii ruși, inclusiv de Călin Georgescu, Diana Șoșoacă, sau George Simion - pentru a ostiliza opinia publică cu privire la Europa și pentru a o aduce spre Rusia.
Decizia guvernului austriac vine pe fondul creșterii cheltuielilor militare în Europa și al unei incertitudini tot mai mari privind sprijinul militar american pentru aliații europeni.
Sursa foto: Profimedia images
Citește și: NATO, investiție de 344.440.000.000$ în arme dacă SUA pleacă din Europa. De ce sisteme este nevoie
Totodată, avertismentele repetate ale oficialilor occidentali, susținute de serviciile secrete, franceze, britanice și germane cu privire la o foarte posibilă invaziei rusească în Europa în următorii 3-5 ani au schimbat politica prietenoasă pe care guvernul anterior a lui Nehammer a susținut-o față de Rusia lui Vladimir Putin.
Creștere accelerată a bugetului militar
Austria, care nu este membră NATO, a avut în 2024 un buget al apărării de sub 1% din PIB. Potrivit planului anunțat de Stocker, acesta va crește treptat până la 2% din PIB în 2032, ceea ce ar însemna o sumă estimată la 5,8 miliarde de dolari.
Citește și: Războiul din Ucraina, marea bătălie între democrație și dictatură în UE. România, în pericol
Fondurile vor fi direcționate spre dotarea armatei cu sisteme moderne de apărare aeriană – în cadrul Inițiativei Europene Sky Shield – precum și spre achiziția de elicoptere, avioane de luptă și alte echipamente grele.
Ministrul de Externe Beate Meinl-Reisinger a fost tranșantă: „Neutralitatea nu ne mai protejează”. Ea a adăugat că Austria nu își mai poate permite să stea pe margine, sperând că va fi ocolită de pericolele geopolitice care afectează tot continentul.
O decizie controversată, dar necesară
Deși este susținută de guvern, decizia este contestată în societate. Mulți dintre alegătorii vârstnici, atașați de ideea neutralității consfințite în 1955, consideră această schimbare o trădare a moștenirii istorice. În acel an, Austria a obținut statutul de neutralitate permanentă în schimbul retragerii trupelor celor patru puteri aliate.
Citește și: Propaganda comunistă, reînviată de Călin Georgescu. Ceaușescu admirat de 66% dintre români în 2025
Partidul Libertății (FPÖ), aflat în opoziție și deținător a 57 de mandate din cele 183 din Parlament, se opune vehement măsurii. Pentru modificarea oficială a prevederilor constituționale privind neutralitatea, ar fi nevoie de o majoritate calificată de două treimi.
Totuși, cancelarul Stocker a precizat că noua strategie nu exclude diplomația.
Citește și: Rusia pregătește invazia Moldovei? Spionajul rusesc acuză NATO: Moldova, un „avanpost de război”
„Războiul din Ucraina ne afectează direct”
„Războiul din Ucraina este o chestiune profund europeană și ne afectează direct. Suntem gata să oferim cadrul pentru dialog. Austria rămâne deschisă să găzduiască eventuale negocieri de pace între Moscova și Kiev”, a transmis liderul austriac.
Cancelarul austriac Christian Stocker - Foto: Profimedia images
Citește și: Europa are nevoie de 4.200 rachete să se protejeze de Rusia. România nu are niciuna
Austria urmează astfel exemplul unor state precum Suedia și Finlanda, care, după invazia Rusiei în Ucraina, au renunțat la neutralitate și au aderat la NATO. Deși Viena nu intenționează să se alăture alianței nord-atlantice, guvernul își asumă o redefinire radicală a politicii de apărare: de la pasivitate, la o autoapărare robustă și modernă.
