Românii trebuie să fie foarte conştienţi că Rusia ne consideră nişte inamici şi că ne atacă hibrid permanent.
Nu există niciun fel de armistiţiu şi niciun fel de relaxare a Moscovei faţă de noi, avertizează politologul Şerban Filip Cioculescu, lector universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, într-un interviu acordat News.ro.
Atacurile feroce pe care le vedem acum în online şi la unele televiziuni, comunicatele date de SVR reprezintă reacţia la rezultatele alegerilor din 18 mai.
Citește și: Ex-comandant al Forţelor Speciale din România: Plaformele petroliere din Marea Neagră, vulnerabile
Victoria lui Nicuşor Dan la Preşedinţie şi instalarea lui Ilie Bolojan ca premier sunt lovituri grele pentru Rusia, care şi-a văzut dejucate planurile de a instala la conducerea ţării politicieni controlaţi de Moscova, mai spune profesorul Cioculescu.
Din acest motiv şi vedem narativele care încearcă să impună ideea că Nicuşor Dan şi Ilie Bolojan ar fi controlaţi de Bruxelles şi că România nu mai e o democraţie.
Lui Putin nu-i convine duetul Nicușor Dan - Ilie Bolojan din România. Politologul Cioculescu explică
„Nicuşor Dan s-a ţinut de promisiune, a reuşit să-l coopteze pe Bolojan ca prim-ministru. S-a creat un guvern de coaliţie care, ca orice guvern de coaliţie, este cel mai mic numitor comun.
La nivelul străzii sunt, să zicem aşa, destul de multe nemulţumiri chiar în rândurile celor care l-au votat pe Nicuşor Dan ca opţiune mai bună anti-sistem.
Pentru că şi Simion era opţiune anti-sistem, dar una apropiată de Rusia şi, în orice caz, mai periculoasă.
Acum, probabil că mulţi se întreabă: „Domnule, dar PSD-PNL sunt, totuşi, sistemul!“.
Citește și: România se înarmează de război. Moșteanu: „Suntem un aliat de încredere”. Trump vrea 5% din PIB
Sau se uită la schimbările pe care le-au făcut aceste partide în instituţii, la numirea de judecător la Curtea Constituţională sau la consilieri (lui Nicuşor Dan – n. red.)? De ce n-a luat consilieri nume noi, persoane care n-au trecut prin fostele guvernări. Deci, reprezintă un compromis!
Ţara e într-o situaţie foarte gravă, deficitul bugetar este mare. E o situaţie foarte dificilă de rezolvat.
Mă întreb ce guvern va reuşi să ia nişte măsuri prin care să scoată ţara rapid din criză.
Măsurile care vor urma – acele tăieri de sporuri, tăieri la nivelul salariilor, poate, concedieri, măsuri pe care şi Bolojan le-a anunţat –, nu vor fi populare. De aceea s-a spus că guvernul va fi de sacrificiu.
Acum, bineînţeles că şi rotativa asta guvernamentală acceptată e un element controversat.
Deci, este o situaţie încă destul de instabilă, o situaţie în curs de aşezare. Asta ar fi pe plan intern, se prefigurează o perioadă destul de tulbure, cel puţin anul acesta şi cel care va veni. Rămâne de văzut în primul rând dacă vom reuşi să diminuăm acest uriaş deficit bugetar.
În al doilea rând, dacă se vor obţine banii europeni promişi, acele fonduri europene. Ştiţi că România nu e campioană deloc la accesarea de fonduri europene.
Există riscul să pierdem, dacă nu ne mişcăm repede, fonduri pentru infrastructuri, de pildă.
Şi în al treilea rând, problema politicii externe! România să rămână puternic ancorată la Uniunea Europeană, la NATO, să-şi păstreze parteneriatul strategic cu SUA, chiar în situaţia asta mai dificilă, cu Donald Trump, care ştiţi că are o agendă care se îndepărtează oarecum de ceea ce îşi doresc europenii.
Deci, cam astea ar fi, să zicem aşa, elementele. Şi bineînţeles că, pe plan intern, e combaterea corupţiei.
Atât Nicuşor Dan, cât şi Bolojan au venit pe o platformă puternic legată de necesitatea de combatere a corupţiei şi le va fi dificil.
Va fi dificil tocmai pentru că marile partide politice au clientelă pe care vor să o protejeze.
Se va pune problema independenţei justiţiei. Va fi greu să performeze la nivelul aşteptat de, să zicem aşa, marea majoritate a celor care au care i-au votat.
(...)
El este preşedinte, el nu se ocupă de guvernarea efectivă, nu se ocupă de economie. A, că poate da un impuls, poate coordona discuţiile – OK! Dar nu intră în sarcinile lui refacerea situaţiei economice a ţării. Dar este preocupat cu siguranţă!
Uitaţi, a convocat şi CSAT-ul acum, pe 30 iunie, şi unul dintre primele puncte este „combaterea evaziunii fiscale, ameninţare şi risc pentru securitatea naţională a României“.
Deci, da, într-adevăr, Nicuşor Dan e preocupat de combaterea corupţiei, de redresarea deficitului bugetar, dar fiind guvernarea asta de coaliţie, mă întreb cât de mari pot fi aşteptările, ce pot spera?
Pentru că nu poţi să crezi că PSD-ul se va schimba peste noapte, din lup va deveni miel, astea sunt speranţe naive.
Plus că şi în PSD, uitaţi-vă că tot aripa Grindeanu-Tudose e la putere, în niciun caz Negrescu şi reformiştii.
Şi atunci, deocamdată, aceasta este situaţia, da? Aceasta este situaţia, n-avea cu cine!
Guvernul de tehnocraţi, că s-a tot vorbit de guvern de tehnocraţi, ştiţi cum e, un guvern fără susţinere parlamentară.
La prima provocare majoră, la prima tăiere masivă de cheltuieli, imediat ar pica. De ce să-l sprijine politicienii? Ca să piardă susţinere electorală? Eu n-aş fi fost de acord cu un guvern minoritar condus de tehnocraţi. Nu mi s-ar fi părut o soluţie. Nici asta nu e o soluţie foarte bună, dar e o soluţie intermediară, ca să zicem aşa.
(...)
(Guvernul, n. red.) cred că va rezista cel puţin până în primăvară, pentru că deja proiectul de guvernare e asumat, există decizie la nivelul executivului, lucrurile s-au urnit în direcţia asta.
Proteste au fost şi în trecut. Şi alte guverne s-au confruntat. Riscul cel mai mare e greva generală, care e foarte puţin probabilă în România pentru că ştiţi cum e, dai unei categorii un anumit avantaj, o scuteşti de o anumită taxă şi imediat respectivii nu mai protestează.
Adică e greu de crezut că protestatarii vor bloca complet străzile, vor bloca activităţile şi în România nu se va mai lucra, de pildă. Acum, într-adevăr, e o situaţie grea şi pentru studenţi, vă daţi seama, să li se taie acele avantaje cum ar fi dreptul de a circula gratuit pe transportul în comun, pe tren, sau reducerea burselor.
Am văzut că domnul Bolojan a spus că sunt prea mari, cuantumul burselor e foarte mare. Bineînţeles că pentru elevi şi studenţi nu e mare. Şi atunci apare acest conflict de viziune.
Pe de altă parte, dacă ne uităm la execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2025, păi e un deficit de peste 64 de miliarde de lei!
Asta înseamnă cam 3,38% din Produsul Intern Brut! E o cifră mare, pentru că în 2024 deficitul era de 60 de miliarde de lei.
Deci avem un deficit cu încă 4 miliarde de lei mai mare. Înseamnă 3,41% din PIB. Acum 3,41% din PIB, înainte 3,38%.
Nu mergem în direcţia bună! De aceea, până la urmă, se adoptă aceste măsuri radicale, măsuri care nu mulţumesc populaţia în marea ei majoritate.
(...)
În mod constant, propaganda rusă încearcă să acrediteze ideea că România, de fapt, nu mai este o democraţie, că suntem un stat capturat de o oligarhie care este controlată de Uniunea Europeană, de Ursula von der Leyen.
Că personaje precum Nicuşor Dan şi Bolojan sunt controlaţi direct, un fel de marionete ale Bruxelles-ului.
E tipica propagandă rusească care, din păcate – zic din păcate! – îşi găseşte o anumită reflectare şi în unele grupări MAGA din America.
Deci, acesta e un element de noutate faţă de acum 5-8-10 ani, pentru că există un ecou şi peste Ocean.
Şi acolo găseşti oameni de tipul fostului apropiat al lui Trump, Steve Bannon, care tot aşa consideră Bruxelles-ul un fel de de diavol şi toate mişcările acestea de tip LGBT, de liberalizare sunt demonizate.
Există o potrivire, iată, interesantă între propaganda putinistă şi elementele radicale ale MAGA împotriva liberalismului, împotriva Uniunii Europene, împotriva egalităţii de şanse.
Putin speculează, bineînţeles, şi ştie că în România există un segment consistent de populaţie, undeva, la 30-35, poate chiar 40% care rezonează la acest gen de propagandă.
(...)
Această propagandă (rusească, n. red.) s-a mai dispersat puţin pe platformele de socializare, n-a mai fost atât de vizibilă şi de vehementă. Să nu ne îndoim însă, să fim foarte conştienţi că Rusia în continuare consideră România un adversar.
Rezultatele alegerilor n-au mulţumit-o, nici n-are cum să fie satisfăcută de faptul că avem acest duet Nicuşor Dan - Bolojan în fruntea ţării, în loc să fie un politician favorabil lor din partidele suveraniste.
Şi atunci, automat, România, ca ţară de flanc a NATO şi puternic asociată cu voinţa Uniunii Europene de a se înarma, de a crea o structură de apărare mai puternică pe zona de flanc, n-are cum să convină Rusiei!
În permanenţă vor încerca să ne lovească prin metode de război hibrid. Propaganda şi dezinformarea fiind printre instrumentele tipice acestui război hibrid.
Deci nu există niciun fel de armistiţiu al nostru cu Rusia, nu ne devin favorabili, nu se relaxează faţă de noi chiar dacă, temporar, îşi îndreaptă armele către Polonia. Şi acolo au încercat să interfereze în campania electorală.
Acum sunt foarte preocupaţi de ţările baltice, pentru că ţările baltice vor să găzduiască avioane F-35.
Deci, ostilitatea Moscovei se mută de la unii la alţii, mai pe partea nordică a flancului estic, mai pe partea sudică, dar niciodată nu ieşim din atenţia Rusiei! Asta, cu siguranţă!”, a explicat Şerban Filip Cioculescu, lector universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti.
