Klaus Iohannis cere reexaminarea legii bugetului de stat pe 2019

DE Adelina Sahlean | Actualizat: 08.03.2019 - 18:51
Klaus Iohannis consideră bugetul nesustenabil. Foto presidency.ro

Președintele Klaus Iohannis a trimis vineri Parlamentului, reexaminarea legii bugetului de stat pentru anul 2019. Acesta susține că legea este fundamentată pe o prognoză nerealistă și nu asigură o funcționare reală a unor instituții publice.

SHARE

”Legea bugetului de stat pe anul 2019 a fost trimisă spre promulgare Preşedintelui României în data de 20 februarie 2019. (...) Separat de motivele de neconstituţionalitate, considerăm că Legea bugetului de stat pe anul 2019 se impune a fi reexaminată de către Parlament, întrucât alocarea resurselor bugetare este, pe de o parte, fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, nu asigură o reală funcţionare a unor instituţii publice cu rol esenţial în societate. Mai mult, bugetul pentru anul 2019 afectează dezvoltarea comunităţilor locale şi realizarea unor investiţii strategice, în special segmentele programate de autostradă care ar trebui să contribuie direct la dezvoltarea societăţii.”, susţine şeful statului în cererea adresată Parlamentului, potrivit Mediafax.

Totodată, președintele susține că legea ar trebui reanalizată pentru modul în care sunt alocate resursele în domeniile sănătăţii şi educaţiei și atrage atenția că au crescut în mod semnificativ alocările destinate partidelor politice.

Citește și: Klaus Iohannis nu promulgă legea bugetului, o retrimite la Parlament

Potrivit sursei citate, cadrul macroeconomic pe care s-a fundamentat bugetul anului 2019 este lipsit de realismul necesar unei construcţii bugetare credibile.

”Apreciem că autoritatea legiuitoare are datoria de a reexamina şi de a cere lămuriri suplimentare Guvernului cu privire la prognoza de creştere economică de 5,5%, pe care s-a fundamentat bugetul aferent anului 2019. Astfel, semnalăm o construcţie bugetară aferentă anului 2019 care comportă diferenţe semnificative între evaluările Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP) şi cele mai recente evaluări disponibile ale organismelor financiare internaţionale. Comisia Europeană şi organisme independente internaţionale au prognozat, toate, rate de creştere economică substanţial reduse faţă de cele ale CNSP. De exemplu, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a prognozat 3,4% iar Comisia Europeană 3,8%, în timp ce Banca Mondială estimează o creştere de doar 3,5%, iar agenţia de rating Fitch, una dintre cele mai importante agenţii de evaluare financiară la nivel mondial, estimează o creştere de doar 3,2%”, se arată în cererea de reexaminare.

Citește și: Consilier al președintelui: Bugetul nu asigură banii de pensii

Preşedinţia menţionează că aceste prognoze au fost realizate anterior emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene.

De asemenea, Iohannis apreciază că veniturile bugetare sunt supraestimate.

”Veniturile totale prevăzute în Bugetul General Consolidat sunt preconizate să deţină o pondere în PIB de 33,51%, pe care însă o considerăm nerealistă. Această estimare a veniturilor de 33,51% în PIB plasează veniturile previzionate pentru anul 2019 la cel mai ridicat nivel din perioada post-aderare a României la Uniunea Europeană. Astfel, anii 2007 (cu o pondere a veniturilor de 32,5% din PIB), 2008 (32% în PIB), 2017 (29,4% în PIB) sau 2018 (31,1% în PIB) au fost anii cu cea mai mare creştere economică şi, implicit, a consumului din istoria recentă a ţării noastre.”, precizează Iohannis.

Președintele mai susţine că deficitul bugetar pune în discuţie respectarea unor obligaţii asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene, arhitectura bugetelor unităţilor administrativ teritoriale afectează dezvoltarea comunităţilor locale şi că din cauza distribuirii neuniforme a pachetului social descentralizat, numeroase autorităţi publice locale vor fi în imposibilitate de a susţine cheltuielile sociale transferate de la bugetul de stat în bugetele locale.

Totodată, potrivit lui Klaus Iohannis, majorarea sumelor alocate pentru finanţarea partidelor politice apare ca fiind nejustificată în raport cu subfinanţarea altor domenii.

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.