Florin Cîțu, ultimul premier de guvern minoritar. Câte cabinete fără majoritate în Parlament a avut România?
Florin Cîțu a fost ultimul premier al unui guvern minoritar, lucru întâmplat în perioada decembrie 2020 - noiembrie 2021. Acum, România se află, din nou, în fața unui posibil executiv fără susținere majoritară în Parlament, lucru petrecut în cazul mai multor cabinete.
Ultimul guvern minoritar de până acum a fost condus de Florin Cîțu. Dacă negocierile din această perioadă la Cotroceni vor ajunge la un rezultat favorabil unei soluții guvernamentale similare, atunci va fi vorba de al 39-la cabinet din România, din ultimii 36 de ani.
Florin Cîțu a condus un guvern minoritar timp de aproape 3 luni
Liberalul Florin Cîțu a fost instalat prim-ministru în decembrie 2020 cu o formulă majoritară PN L– USR PLUS – UDMR.
După ieșirea USR de la guvernare, în pe 6 septembrie2021, executivul a rămas fără majoritate parlamentară și a funcționat timp de câteva luni ca guvern minoritar, până spre finalul lunii noiembrie 2021.
A fost un cabinet dependent de negocieri pentru fiecare vot important, în ondiții complicate.
Criza politică s-a suprapus peste valul de pandemie și scumpirile din energie și alimente, iar cabinetul a fost demis ulterior prin moțiune de cenzură, pe 25 noiembrie.
Episodul a deschis calea formării marii coaliții PSD – PNL – UDMR, considerată la acel moment o soluție de stabilitate politică.
Dar fenomenul guvrnelor minoritare a debutat în România post-revoluționară chiar la puțin timp după decembrie 1989.
Citește și: Cine poate fi premierul PSD „curat ca lacrima” votat de PNL, UDMR, USR? Bolojan, perdantul acestei ecuații
E vorba de guvernul Nicolae Văcăroiu, rezultat din alegerile parlamentare din 1992.
Guvernul a fost format de FDSN (Frontul Democrat al Salvării Naționale), devenit ulterior PDSR (Partidul Democrației Sociale din România), rebotezat PSD din 2001, care deținea doar aproximativ o treime din mandatele parlamentare după alegerile din acel an.
Pentru a asigura stabilitatea, PDSR s-a bazat pe susținerea în Parlament a „Patrulaterului Roșu”, format alături de PUNR (Partidul Unității Națiunii Române), PRM (Partidul România Mare) și PSM (Partidul Socialist al Muncii).
Situația era total diferită față de cea de acum, dat fiind că toate formațiunile care au susținut guvernul se plasau în același spectru politic, socialist și cu tente naționaliste.
Primul guvern minoritar a fost condus de Nicolae Văcăroiu, în perioada 1992 - 1996
Unii analiști consideră că și guvernul PDSR (devenit ulterior PSD) condus de Adrian Năstae, instalat în decembrie 1996, după alegerie din acel an, a fost unul minoritar, dat fiind că, tehnic, deținea „doar” 45% din madatele din Parlament, potrivit stirileprotv.ro.
Însă, firește, n-a fost dificil ca Năstase să se bazeze pe susținere parlamentară mai amplă, printr-un protocol cu UDMR și sprijinul grupului minorităților naționale care s-a desfășurat de-a lungul întregului manda, până în 21 decembrie 2004.
Următorul cabinet minoritar a apărut pe parcursul mandatului de premier al liberalului Călin Popescu Tăriceanu care și-a început mandatul la 21 decembrie 2004.
Inițial, guvernul se baza pe o susținere parlamentară majoritară, conferită de Alianța DA, formată din Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Democrat (PD),Ei i se adăugau și voturile Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR).
După același alegeri, liderul PD, Traian Băsescu, devenea președintele țării, funcție pe care a ocupat-o vreme de două mandate, fiind primul al cărui mandat a durat 5 ani, în loc de 4, ca până atunci.
Dar, în 2007, Alianța DA s-a rupt, iar guvernul PNL - UDMR a rămas doar cu aproximativ 20% susținere parlamentară directă.
Pentru a rezista, guvernul Tăriceanu 2, cum a fost denumit, a avut nevoie de sprijinul punctual oferit de PSD în perioada aprilie 2007 - decembrie 2008, care a preferat să influențeze deciziile fără a intra oficial la guvernare.
Următorul pe listă a fost cabinetul Emil Boc 2. După ce debutase, în decembrie 2008, cu susținerea majoritară PD și PSD, social democrații au decis, după un an, să iasă de la guvernare.
Prin urmare, executivul a funcționat astfel între decembrie 2009 și februarie 2012, când a fost demis printr-o moțiune de ceznruă.
În acea perioadă, guvernul Boc a folosit frecvent angajarea răspunderii și ordonanțele de urgență pentru a depăși blocajele parlamentare.
Citește și: Cum a scindat Carol al II-lea PNL, în 1930? Ruptura, făcută chiar de singurul copil al lui Ionel Brătianu
Au urmat mai multe cabinete efemere, inclusiv cel condus de Mihai Răzvan Ungureanu, care a rezistat cea mai scurtă perioadă, doar 88 de zile
Și Victor Ponta, în timpul mandatului, a avut o perioadă în care a cabinetul său a funcționat ca unul minoritar, după care, la 17 noiembrie 2015, funcția de premier a fost ocupată de Dacian Cioloș. A fost unul dintre cazurile atipice din istoria politicii românești.
Emil Boc a rezistat peste 2 ani cu un guvern minoritar
Și asta, pentru că Cioloș nu avea la acea dată nici partid politic propriu, nici o majoritate parlamentară pe care să se bazeze.
Dar cum cabinetul său a venit la putere pe fondul emoției provocate de tragedia de la Colectiv din 30 octombrie 2015, formula a funcționat ceva mai mult de un an, până în ianuarie 2017, însă fără o susținere politică structurată.
Un scenariu asemănător lui Emil Boc a reapărut în 2019, când Ludovic Orban a preluat conducerea unui guvern PNL minoritar, cu doar aproximativ 30% susținere directă.
Citește și: De ce e comparat Nicușor Dan cu regele Carol al II-lea? Lovitura dată PNL de fostul suveran acum 92 de ani
Cabinetul a depins astfel de voturile USR, PMP, UDMR și ale altor grupuri parlamentare. Guvernul Orban a funcționat tot circa un an, în perioada noiembrie 2019 - decembrie 2020.
Ulterior, la conducerea guvernului a apărut Florin Cîțu, al cărui caz l-am menționat la începutul articolului, ultimul premier de până acum care a fost în fruntea unui cabinet minoritar.
