Cât timp poate rămâne Ilie Bolojan prim-ministru interimar? Câte desemnări de premier poate face președintele?
Ilie Bolojan rămâne prim-ministru interimar după ce guvernul propus de Adrian Veștea n-a trecut, ieri, de votul din Parlament. Dar cât timp poate rămâne în funcție cabinetul demis interimar și câte noi propuneri de premier desemnat mai poate face președintele Nicușor Dan?
După votul de luni din Parlament, Ilie Bolojan își continuă mandatul interimar în fruntea actualului cabinet, chiar dacă guvernul pe care-l conduce a fost, la rândul său, demis de parlamentari pe 5 mai.
Dacă în cazul interimatului funcției de președinte Constituția prevede, în articolul 97, o durată clară a mandatului celui care îl înlocuiește pe șeful statului, mulți români se întreabă cât timp mai poate rămâne Ilie Bolojan la Palatul Victoria.
Ilie Bolojan poate rămâne prim-ministru interimar fără limită de timp, dacă nu e votat un guvern nou
Situația pe care România o traversează acum este una inedită în istoria post-revoluționară a țării.
Și asta, pentru că chiar dacă au mai existat prim-miniștri interimari în ultimii 36 de ani, e prima oară când acesta rămâne atât de mult încă în funcție, fără a fi înlocuit de un guvern și prim-ministru nou care să treacă de votul Parlamentului.
România a mai avut în 9 rânduri guvern interimar, inclusiv prim-miniștri, Gabriel Oprea îndeplinind chiar de două ori acestă sarcină. Dar în două cazuri, interimarii au depășit, cu puțin, au depășit două săptămâni ca mandat
Citește și: Lecție pentru Nicușor Dan - Nu poți face guvern cu trădătorii. Scenariul anticipatelor nu e deloc
E vorba de același Gabriel Oprea, 17 zile, în perioada 22 iunie-9 iulie 2015 și de Nicolae Ciucă, 16 zile, între 7 și 23 decembrie 2020.
În schimb, Ilie Bolojan are deja 50 de zile ca prim-ministru demis interimar și nu se știe cât va mai dura procesul noii desemnări prezidențiale, după cele ale lui Tomac și Veștea.
Problema este că legea fundamentală, Constituția României, nu prevede în mod clar durata interimatului unui prim-ministru, spre deosebire de cazul interimatului funcției prezidențiale, care nu poate fi mai mare de 3 luni.
Articolul 103 din Constituție prevede, la punctul 1, că „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.
La punctul 2 se arată, de asemenea: „Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului”, potrivit site-ului Președinției, presidency.ro.
Dar despre durata mandatului nu se scrie nimic explicit. La articolul 110 se precizează doar că:
(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.
(2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.
3) În situaţiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103.
4) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
Astfel, constituțional, guvernul interimar Ilie Bolojan poate rămâne în funcție un timp nelimitat, el conducând treburile țării - e drept, cu puteri limitate - până la depunerea jurământului de către viitorul nou guvern aprobat în Parlament, așa cum se arată la punctul 4 al Articolului 110, de mai sus.
Președintele Nicușor Dan poate, dar nu e obligat să dizolve Parlamentul
Dar, teoretic, Ilie Bolojan ar putea rămâne multă vreme premier, dacă președintele și partidele politice nu ajung la un numitor comun privitor la viitorul cabinet.
Există și posibilitatea alegerilor anticipate, în caz că legislativu va respinge și a doua propunere przidențială ce va ajunge în fața sa.
Conf0r articolului 89, al punctul 1 : „După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.
Forumlarea indică, însă, posibilitatea, dar nu și obligativitatea președintelui de a iniția dizolvarea Parlamentului și organizarea de anticipate.
Tot teoretic, Nicușor Dan ar putea face încă nenumărate desemnări de premier fără a dizolva Parlamentul, chiar și în cazul î care acesta le-ar respinge una după alta.
Citește și: Ora 13:00, Nicușor Dan convoacă partidele la Cotroceni după eșecul Veștea. PSD deschide seria consultărilor
Dar toate aceste scenarii teoretice, dar posibile, s-ar deconta tot pe spatele cetățenilor, pentru că ar pune în pericol iminent toate fondurile europene pe care le mai putem accesa, mai ales în condițiile apropierii termenului limită pentru PNRR și ar prejudicia grav imaginea României în lume și în fața instituțiilor economice mondiale.
