De ce nu se mai tem românii de coronavirus și nu mai poartă mască. Cele 4 greșeli ale Guvernului

DE Răzvan Chiruță | Actualizat: 22.07.2020 - 22:43
Armata a fost scoasă pe străzi în starea de urgență. Foto Inquam Photos/Octav Ganea

Suntem zilnic uimiți că există români care nu mai cred că Sars-COV 2, virusul care a blocat planeta, mai reprezintă o primejdie atât de mare pe cât s-a spus inițial. Căutăm explicații pentru românii care pur și simplu cred că totul este o imensă fraudă, iar covidul nu există.

SHARE

Pe rețelele sociale se râde de adepții teoriei conspirației, care l-au înlocuit pe Soros cu Bill Gates la conducerea ocultei mondiale.

Și se scrie mânios împotriva celor care nu se mai protejează pentru că nu le mai este teamă.

Se scrie cu superioritate cât de proști sunt primii și cât de manipulați sunt cei din urmă.

O parte dintre românii care nu se mai feresc de Sars-COV 2, un virus extrem de contagios, care poate ucide un om sănătos într-un timp record, chiar sunt, dacă e să judecăm după faptul că marea masă a conspiraționiștilor nu știu să lege o propoziție simplă și face erori elementare de gramatică și de ortografie în penibile comentarii pe Facebook.

În țara în care 41% dintre români sunt analfabeți funcțional era dificil să fie altfel.

Dar nu sunt toți așa. Constat că tot mai mulți oameni inteligenți și bine intenționați au început să creadă că gravitatea pandemiei a fost exagerată de către autoritățile din România.

Oameni care se informează despre coronavirus, care erau ipohondri până în martie, se îndoiesc tot mai mult că ceea ce li se spune oficial de către Guvern și de către presă e adevărat.

Cum s-a ajuns aici?

Am mai scris care au fost greșelile făcute în România de la începutul pandemiei.

Citește și: Cum a pierdut România războiul cu conspirațiile coronavirusului

Presa a contribuit masiv la creșterea numărului celor care nu mai cred în coronvirus, prin sute de articole și emisiuni tv făcute fără scrupule, pe rețeta „să băgăm cât mai tare panica în populație, să ne citească cât mai mult”.

Apoi, există și cele două reacții psihologice, bine documentate la nivel mondial de specialiști, care-i fac pe oameni să acționeze irațional în momente de criză.

Când pericolul e mult prea mare, creierul caută o portiță de scăpare pentru a reduce realitatea la ceva ce poate fi suportat.

Și atunci alege fie calea conspirației (care are și avantajul că te ajută să te simți mai deștept decât restul chiar și când nu ești), fie să reducă importanța amenințării cu care se confruntă. De genul „există, dar nu cred că e atât de grav sau nu mă va afecta pe mine, care sunt sănătos”.

Citește și Efecte psihologice ale pandemiei de coronavirus. Explicațiile experților

Dar dincolo de toate aceste explicații care au adus România în situația ca miercuri să înregistreze oficial 1030 de cazuri de noi infectări, o contribuție masivă la creșterea numărului celor care nu mai cred în  COVID-19 sau în periculozitatea coronavirusului o au chiar Guvernul și autoritățile din subordinea sa.

Doar 190 de infectări pe 15 mai

Nu am nici o îndoială că Guvernul Orban a fost bine intenționat în lupta sa cu pandemia de coronavirus.

Acum privim critic măsurile luate în martie, de exemplu, pentru că avem alte date despre coronavirus, dar la momentul respectiv toată lumea era speriată de ce s-a întâmplat în Italia și Spania.

Știind situația din spitalele românești, în care mori și sănătos, Guvernul a acționat radical și a limitat la maximum posibilitatea ca virusul să se răspândească.

În plus, România a avut și situația specială în care peste un milion de persoane din diaspora a revenit acasă din străinătate în timp foarte scurt. Și unii cu boala după ei.

Prin urmare, măsurile de restricționare masivă a circulației au fost susținute public de majoritatea comentatorilor și de majoritatea presei, pentru că, la informațiile de atunci, reprezentau singura măsură corectă ce se putea lua.

În plus, în cele două luni de stare de urgență, cea mai mare parte din populație s-a supus resticțiilor și a înțeles pericolul.

De altfel, măsurile de restricționare dură au fost eficiente și, la finalul stării de urgență, România avea doar 16.437 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, numai 190 de noi infectări pe zi (pe 15 mai) și 1056 de decese.

Dar am asistat în paralel și la un șir extrem de lung de greșeli și decizii proaste, care au distrus tocmai credibilitatea celor puși să ne administreze sănătatea.

Iată care sunt cele mai importante:

1.     Comunicare extrem de proastă încă de la început. Au fost scoase în față, pentru a face comunicare de criză, figuri total necredibile precum Adrian Streinu-Cercel, care a declarat numai aberații ce fie i-au speriat pe români, fie i-au liniștit excesiv, sau Raed Arafat, omul care avea pe conștiință zeci de morți de la tragediile Apuseni, Colectiv, Siutghiol.

Mai mult, Raed Arafat merge de cinci luni pe rețeta inducerii de panică în populație, deși e tot mai evident că e o rețetă greșită. A culminat cu recenta declarație în care a afirmat că nu mai sunt paturi de terapie intensivă pentru bolnavii de covid, fiind contrazis de medici cu o abordare mai moderată și chiar de ministrul Marcel Vela.

Ministrul de Interne a fost, de asemenea, un foarte prost comunicator al măsurilor adeseori eficiente pe care le-a luat. Conferințele susținute la ora 23.00, care au indus ideea unei urgențe grave, dar în care Marcel Vela citea tern niște texte de lege greu de înțeles au creat senzația de panică inutilă care i-a determinat ulterior pe români să se simtă păcăliți.

Grupul de Comunicare Strategică a decis în martie ca informațiile despre coronavirus să fie distribuite doar de la București, fapt care a stârnit protestul presei locale și a dat impresia că Guvernul are ceva de ascuns în țară. A revenit asupra deciziei în aprilie, dar era prea târziu.

Grupul de Comunicare Strategică are o componență nepublică, iar metodologia de a comunica bilanțul infectărilor fie s-a schimbat de mai multe ori, fie a fost de-a dreptul neclar.

De exemplu, până miercuri, 22 iulie, la cinci luni de la începerea pandemiei, ni s-au prezentat amestecat numărul de persoane nou infectate și numărul total de teste, care conținea și pe cele noi, și retestările, făcând dificil de analizat evoluția îmbolnăvirilor

Rămân mereu lucruri neclare: de exemplu, ce se întâmplă cu 5.500 de persoane care apar la numărătoarea totală, dar nu și în cele defalcate.

Iar numeroși jurnaliști se plâng constant că nu li se răspunde rapid și lămuritor la întrebările adresate.

 

2.     Acte normative prost realizate, care au fost declarate neconstituționale. Guvernul a moștenit o legislație proastă pentru situații de criză sanitară. În plus, a dorit de mai multe ori să evite Parlamentul, controlat de PSD, partid care a pus doar piedici în această perioadă, dintr-un joc politic cinic, pe viața oamenilor. Vezi amânarea exagerată a adoptării legii carantinei și izolării.

Dar, deciziile CCR au fost, oricât de mult criticăm această instituție, corecte, potrivit specialiștilor în drept.

Amenzile date în starea de urgență au fost declarate neconstituționale pentru că au fost date în baza unor acte normative care lăsau agentului de poliție toată puterea să decidă gravitatea faptei și cuantumul în lei al sancțiunii. Ceea ce permite abuzuri.

Citește și CCR: Amenzile pentru încălcarea ordonanțelor militare sunt neconstituționale

Carantina, o limitare a unui drept fundamental al omului, căci presupune închiderea unei persoane într-un spațiu păzit, nu se poate face decât prin lege, nu prin ordin de ministru. Care era, din nou, neclar, potrivit CCR.

Dar, declararea neconstituțională a celor două măsuri de limitare a răspândirii coronavirusului a afectat grav autoritatea Guvernului și a instituțiilor menite să le impună.

Când cele 300.000 de amenzi au fost declarate neconstituționale, celor care au încălcat regulile li s-a transmis că o pot face în continuare, pentru că nu mai pățesc nimic, iar celor care au respectat măsurile li s-a transmis că au fost niște fraieri că au stat în casă, că oricum nu pățeau nimic. Legal, cel puțin.

Iar reacția automată a fost de nesupunere generalizată.

Guvernul a greșit când a tolerat excesul de sancțiuni date în starea de urgență, a greșit când a pregătit acte normative slabe, a greșit când nu a acoperit rapid și corect vidul legislativ prepandemie și cel creat în pandemie prin deciziile previzibile și, insist, corecte ale Curții Constituționale.

 

3.     Schimbarea permanentă a modului cum s-au făcut raportările, precum și reticența în a explica deschis și pe înțelesul tuturor cum ajunge în bilanțul deceselor COVID o persoană care suferea de mai multe boli grave, căreia Sars-COV 2 doar i-a grăbit moartea, au alimentat teoria conspirației că spitalele plătesc rudele pentru a umfla respectivul bilanț.

Această teorie e cea mai răspândită dintre toate și e greu să o combați, având în vedere lipsa unor proceduri oficiale clare și lipsa de credibilitate a sistemului sanitar, perceput ca unul extrem de corupt încă dinaintea pandemiei.

Nici ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, altfel unul dintre cei mai competenți miniștri ai Sănătății, nici Raed Arafat, nici Alexandru Rafila (despre care acum aflăm că ar putea deveni candidatul lui Ponta la Primăria București), nici alt specialist scos în față de Guvern nu a putut elimina suspiciunea că există o fraudă cu decese, prin achitarea unei sume pentru a fi declarat infectat cu COVID-19.

 

4.     Fotografiile care circulă în spațiul public cu președintele Iohannis fără mască la Bruxelles, cu premierul Ludovic Orban, fără mască la Palatul Victoria, cu ministrul Mediului, Costel Alexe, organizând adunări fără mască, au făcut enorm de mult rău, oricât s-a încercat diminuarea importanței lor.

Administrația Prezidențială a explicat contextul fotografiei de la Bruxelles, premierul Orban și-a asumat vina și a plătit amenda.

Citește și Klaus Iohannis, fotografiat și fără mască la Consiliul European. Care este explicația

Dar mesajul transmis a fost unul singur: nouă ni se cer sacrificii majore, ne-am pus viața pe pauză, cu consecințe majore la nivel psihologic, ne-am pierdut serviciul din cauza unui virus care ni s-a spus că e periculos, dar de care, iată, nu se tem tocmai cei care ne amenință pe noi periodic că „vor fi înmormântări”, că „se umplu spitalele”, că „vine valul doi”.

Când ești într-o poziție de prim rang în statul român trebuie să fii de o mie de ori mai atent la ceea ce faci și în ce poze apari decât un om simplu, care se reprezintă doar pe sine.

Toate aceste greșeli au fost agravate și de faptul că, în teritoriu, Direcțiile de Sănătate Publică colcăie de incompetenți numiți de PSD sau PNL, care fie au pus bețe în roate, fie au acționat prost. Iar spitalele sunt conduse de oameni ai PSD-ului, care mai mult au stricat decât au ajutat. Și PNL i-a înlocuit cu personaje controversate, susținute tot politic.

Apoi, clasarea unor dosare penale deschise celor care au fost acuzați că au răspândit infecția cu Sars-COV 2, cum a fost cel al fostului polițist Nelu Lupu, deși nu e vina directă a Guvernului, afectează în egală măsură credibilitatea generală a autorităților.

Citește și Fostul polițist care a infectat zeci de persoane în București nu va păți nimic. Dosar clasat

Oamenii din nou primesc mesajul că totul e o fraudă, în care unii sunt puși să respecte regulile, și ca fraierii o fac, iar alții nu pățesc nimic legal oricât de neglijenți ar fi.

Reacția firească este „dar eu de ce să mai port mască”? Răspunsul „pentru că îți protejează sănătatea” e tot mai greu de impus.

 

P.S.: În episodul 2 al acestei analize, vom scrie și despre răul uriaș pe care l-a făcut PSD în ultimele cinci luni. După ce a slăbit statul de drept, acest partid toxic a slăbit și apărarea noastră în fața coronavirusului, prin răspândirea cu cinimism a teoriilor conspirației și a nesupunerii.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -