România va avea alegeri prezidențiale în 2025, după anularea celor din noiembrie 2024. Pentru cea mai înaltă funcție de stat vor concura 11 candidați, dintre care va fi ales cel de-al 7-lea Președinte al Republicii. Primul care a beneficiat de această poziție a fost Ceaușescu, începând de acum 51 de ani, de la 28 martie 1974.
Alegeri prezidențiale 2025. Primul președinte al României a fost Ceaușescu. Funcția, creată în 1974
După anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, românii vor fi chemați din nou la vot pe 4 mai, turul 1 și, foarte probabil - câtă vreme niciun candidat nu pare să poată obține majoritatea încă din primul scrutin - 18 mai 2025.
În cursa pentru Cotroceni au fost validate canditaturile a 11 prezidențiabili, dintre ei urmând a se decide cine va fi noul șef al statului pentru următorii 5 ani.
Citește și: În ce zi era născut Nicolae Ceaușescu, de fapt? De ce și-a schimbat data din certificatul de naștere
Câștigătorul va deveni cel de-al 6-lea președinte al României, o funcție care a fost inventată sub această titulatură special pentru Nicolae Ceaușescu, în forma de Președinte al Republicii Socialiste România, așa cum era numele oficial al țării la acel moment.
Ea a fost instituită pe 28 martie 1974 de către Marea Adunare Națională - „Parlamentul” comunist - când Nicolae Ceaușescu a fost ales în unanimitate, devenind primul președinte al României.
Deși regimul comunist a preluat puterea totală în România după forțarea abdicării Regelui Mihai și aboirea monarhiei, la 30 decembrie 1947, timp de 27 de ani nu a existat funcția de Președinte al țării.
Nicolae Ceaușescu, primind „sceptrul prezidențial” din partea lui Ștefan Voitec, decanul de vârstă al Marii Adunări Naționale, odată cu alegerea sa ca Președinte al României, în martie 1974 - Foto: Fototeca online a comunismului românesc - cota 1/1974
Cea mai înaltă funcție în stat a fost cea de Președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, între 30 decembrie 1947 - 21 martie 1961), apoi cea de Președinte al Consiliului de Stat, între 21 martie 1961 - 28 martie 1974.
Ultima funcție a fost deținută și de Nicolae Ceaușescu din 9 decembrie 1967 până la alegerea sa ca Președinte al Republicii Socialiste România, în 28 martie 1974.
Alegeri prezidențiale în 2025, pe 4 și 18 mai
Dar, în regimul comunist, funcția are oferea puterea maximă, de fapt, era pe linie de partid, adică cea de Secretar General al Partidului Comunist Român, în care Ceaușescu fusese ales încă din 11 iulie 1965, în cadrul Congresului al IX-ea al PCR.
Cum concentrarea întregii puteri în mâinile sale a fost scopul său de la început, Nicolae Ceaușescu a devenit primul Președinte al Republicii, fiind ales de Marea Adunare Națională, ceea ce îl făcea, practic, imposibil de schimbat din funcție.
Iar ceremonia de învestire, ce a avut loc într-o ședință solemnă a Marii Adunări Naționale, a vrut să-l aureoleze, amestecând concepte diferite, drept un adevărat voievod, monarh și conducător al țării.
Citește și: Cum se făcea pizza pe vremea lui Nicolae Ceaușescu? Cine a inventat popularul preparat?
Cu acea ocazie, în afară de o eșarfă tricoloră, Ceaușescu a primit și un sceptru, care era, de fapt, o copie după cel al Regelui Ferdinand I, doar că însemnele monarhiei au fost schimbate cu cele ale Partidului Comunist Român.
În cadrul ceremoniei, sceptrul și eșarfa i-au fost înmânate lui Ceaușescu de cel mai bătrân membru al Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, potrivit historia.ro.
Ilie Bolojan este cel de-al treilea președinte interimar al țării, după ce a preluat funcția de la Klaus Iohannis, pe 12 februarie 2025 - Foto: Facebook/Administrația Prezidențială a României
După Revoluția din decembrie 1989, funcția de președinte a rămas, dar, inițial, a luat o formă care s-a mulat pe titulatura noului organism al puterii în stat.
Astfel, Ion Iliescu a fost, timp de aproape 5 luni, între 22 decembrie și 20 mai 1990, Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN).
Ilie Bolojan, al treilea președinte interimr al țării
După 20 mai 1990, data organizării primelor alegeri libere din România, după perioada comunistă, același Iliescu a devenit al doilea Președinte al Republicii - țara schimbându-și numele din RSR în România.
Pe lista președinților țării s-au mai numărat Emil Constantinescu (1992-1996), Traian Băsescu (2004-2014) și Klaus Iohannis (2014- 12 februarie 2025).
De asemenea, au mai existat și 3 președinți interimari, primii doi înregistrându-se în timpul celor două suspendări ale fostului președinte Băsescu de către Parlament.
Citește și: Iliescu rămâne fără certificatul de Revoluționar. Are pensie de 20.000 lei și stă în vilă de 180 mp
Primul a fost Nicolae Văcăroiu, care a îndeplinit acest rol timp de 35 de zile, din 19 aprilie şi până în 24 mai 2007.
Al doilea preşedinte interimar a fost chiar unul dintre przidențiabilii de acum, Crin Antonescu, după cea de-a doua suspendare a lui Traian Băsescu.
Astfel, la fel ca Văcăroiu, din postura de președinte al Senatului Antonescu a asigurat interimatul funcției prezidențiale timp de 52 de zile, între 6 iulie – 27 august 2012.
La ora actuală avem la Cotroceni un alt președinte interimar, al treilea, Ilie Bolojan, carea preluat sarcina după demisia ui Klaus Iohannis,pe 12 februarie 2025. El va rămâne în funcție până la desemnarea și validarea noului președinte ales, după alegerile din luna mai.
