România nu a pierdut nimic la Consiliul Justiție și Afaceri Interne. Europa și Austria, da

DE Ovidiu Nahoi | Actualizat: 22.12.2022 - 22:10

Respingerea aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, prin veto-ul combinat al Austriei și Țărilor de Jos a produs multă frustrare în cele două țări sud-est europene.

SHARE

Dar pierderile pe termen lung sunt în altă parte. În definitiv, românii și bulgarii vor putea trăi și de aici înainte fără a fi în Spațiul Schengen. Cele două națiuni nu au pierdut nimic, situația lor nu se înrăutățește.

Nu același lucru se poate spune despre Uniunea Europeană. Și, în particular, despre Austria.

Veto-ul din 8 decembrie a marcat cea mai gravă ruptură în cadrul Uniunii Europene, de la declanșarea războiului. A mai fost, desigur, blocarea de către Ungaria a sprijinului de 18 miliarde de euro pentru Ucraina. Dar, în acest caz, comportamentul Budapestei era predictibil. 

Citește și: Lungul drum al tramvaielor finanțate de UE pe șinele din București. Concesiile și legătura cu China

Dublul veto din Consiliul JAI a pus în lumină o incapacitate a instituțiilor europene de a-și promova politicile, în fața unor lideri naționali cu interese politice și electorale înguste. Mai grav, evenimentul înseamnă o inversare a direcției pe care se înscrisese Uniunea Europeană după 24 februarie, ca actor marcant al taberei occidentale.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a consolidat solidaritatea europeană, într-un mod pe care puțini îl anticipau – Vladimir Putin, în orice caz, nu. Europenii au simțit atunci că nu doar Ucraina este atacată, că nu doar existența ei este negată, ci agresiunea este îndreptată împotriva propriilor valori. Răspunsul corect a fost cel al pașilor înainte, de a-i arăta agresorului că nu e loc pentru cedare.

Citește și: Adrian Severin, lansare de carte la BNR cu voia lui Isărescu. Lucrarea, coordonată din pușcărie

Au urmat lucruri aproape incredibile. Au fost adoptate sancțiuni dure împotriva Rusiei, concomitent cu sprijinirea refugiaților ucraineni și a efortului de război al Kievului.

O serie de mesaje proaste 

Ucraina și Moldova au primit statutul de candidate. Semnarea cererii de aderare de către președintele Volodimir Zelenski, literalemente sub bombe, a fost una dintre cele mai puternice imagini ale primelor săptămâni de război. Procesul de aderare pentru Balcanii de Vest a fost accelerat. Dosarul Schengen ar fi trebuit să urmeze aceeași logică, iar instituțiile europene, Parlamentul și Consiliul, au presat puternic în această directă. La fel, Berlinul și Parisul. Guvernul lui Karl Nehammer a blocat acest curs, fără ca măcar să se obosească să ofere o explicație cu iz de credibilitate. 

Mesajul transmis este tocmai acela că Uniunea Europeană este o entitate slabă, că instituțiile ei nu valorează nimic în fața voinței suverane a unor lideri politici locali.

Desigur, vestea a sunat frumos pentru pentru liderul de la Kremlin, care vizează tocmai divizarea europenilor – ceea ce dublul veto din Consiliul JAI a reușit de minune. Rusia va înțelege din aceasta că ar putea oricând să blocheze o decizie la nivel european dacă va reuși să convingă un guvern sau altul – sau să-i cumpere bunăvoința.

Votul din Consiliul JAI a dat un mesaj descurajator statelor candidate – de la Moldova și Ucraina până la cele din Balcanii de Vest. Dacă România și Bulgaria, de 15 ani membre ale clubului, au fost tratate astfel, ce se va întâmpla cu un nou-venit? Și atunci, chiar merită să te înhami la reforme costisitoare, politic și financiar?

Ce a câștigat Austria și ce a pierdut

În sfârșit, marele perdant al zilei de 8 decembrie rămâne Austria. Nu se știe cât de mare ar fi fost impactul aderării României și Bulgariei în criza migraționistă din Austria – probabil, în cel mai rău caz, unul limitat.

Dar Viena plătește un preț disproporționat pentru acest veto. Se poziționează alături de Ungaria, ca un stat problematic pentru UE vis-a-vis de Rusia. Dacă Austria a crezut că va face din România și Bulgaria o problemă atunci estimarea a fost greșită. Problema a devenit chiar ea.

Apoi, Austria devine, dintr-odată, un partener nesigur la masa negocierilor europene, care-și schimbă pe neanunțate poziția. Și, nu în cele din urmă, Austria și-a distrus pe un termen lung reputația în România, cea mai mare economie din sud-estul Europei, în care interesele ei de afaceri sunt foarte importante. Nu s-ar zice că politicienii de la Viena au fost prea abili. 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te