La prima confruntare dură, avântul reformist al coaliției majoritare s-a prăbușit: sporurile rămân

DE Mircea Marian | Actualizat: 16.02.2021 - 16:11

Zile întregi, premierul Florin Cîțu a explicat publicului ce sporuri aberante primesc bugetarii români și s-a lăudat că va intra în ele. Avântul reformist a ținut vreo două săptămâni: Orban, Barna și Kelemen Hunor au anunțat că tăierile se amână pentru 2022.

SHARE

Despre sporurile bugetarilor se discută de ani întregi: ele au ajuns o tumoare toxică, aberantă, la fel ca și pensiile speciale. 

Newsweek România a scris că președintele CCR, Valer Dorneanu încasează 12.500 lei/lună din patru sporuri: oboseală, confidențialitate, praf și doctorat.

La Senat, circa 700 de angajați încasează “spor de antenă“: oamenii sunt iradiați de antenele de la ministerul Apărării, aflat la vreun kilometru mai încolo. 
 
Premierul Cîțu a spus și cât ne costă aceste sporuri: 600 de milioane de lei pe an. În 2020, cheltuielile de personal au ajuns la peste 10% din PIB, adică 109 miliarde de lei. 
 
Ca să se încadreze în deficitul propus, de 7,45% din PIB, guvernul era obligat să taie din salariile bugetarilor, iar soluția cea mai logică era atacarea acestor sporuri aberante. 
 
Dar liderii politici Orban, Barna și Kelemen Hunor i-au lichidat avântul reformist: mai studiem, mai așteptăm, mai lucrăm la o lege...poate prin 2022. 
 
Este o înfrângere emblematică pentru noul guvern. Ea arată că dorința de a face reforme dificile este egală cu zero. Nu va privatiza, nu va ataca găurile negre din companiile de stat, nu se va atinge de mafiile din sistemul public de sănătate, nu va pune la slăbit statul obez. 
 
Vina, să fie clar, nu este doar a PNL: USRPLUS se dovedește a fi la fel de nereformist. De ce să se atingă Barna de sporurile bugetarilor care acum îl slujesc pe el? După aproape două luni de guvernare, nu există nici o dovadă că USRPLUS vrea o reformă de dreapta, iar PNL sau UDMR se opun. Se ceartă între ei, dar se ceartă pe funcții și pe sinecuri. 
 
Probabil că blocajul actual are legătură cu meciurile subterane dintre Cîțu și Orban, precum și dintre Cioloș și Barna, dar ce vină au contribuabilii, mai ales cei din sectorul privat? 
 
Dacă guvernarea zisă de dreapta nu este în stare să se atingă de statul corupt și obez, atunci care este rostul ei? Să țină PSD pe tușă până când lumea uită de Dragnea și acest partid se poate întoarce la guvernare? 
 
Singura gură de oxigen în acest peisaj gri-mort vine de la câțiva lideri locali din Ardeal: dau afară bugetari inutili, taie salarii - inclusiv ale lor - pun asistații la muncă, aduc bani europeni și dezvoltă zonele pe care le administrează. Deci, se poate. Dar nu și la București. 
 
 
 

Comentarii


© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.