Nu m-am îmbolnăvit niciodată de Covid, deși anul trecut am fost nevoit să mă întâlnesc cu sute de oameni. De la jurnaliști la politicieni și de la medici la polițiști. Unii dintre ei devenind, între timp, purtători de virus. De mine, ce noroc, nu s-a lipit!

M-am vaccinat acum o lună și ceva, imediat ce a fost posibil, în etapa a doua. Mi-am măsurat anticorpii și, teoretic, sunt „Covid-free”, cum ar zice americanii.

Nici mie nu-mi place să port mască, mai ales în aer liber. Dar, atâta vreme cât asta e regula pentru toată lumea, trebuie să mă conformez. Din respect pentru ceilalți. Sau fie și pentru că sunt, fără să vreau, o persoană publică.

Deși eram deja vaccinat atunci când am plecat în vacanță, a trebuit să mă testez ca să mă pot întoarce în țară. O altă regulă stupidă, pe care am fost nevoit s-o respect. Eram, la o adică, pregătit să intru în carantină, dacă guvernul nu dădea între timp o erată la hotărârea absurdă care nu ținea cont de vaccinare.

Accept dreptul oricui la opinie. Dar cu puțină logică și cu puțin bun simț, ca să nu zic și cu puține lecturi, îți poți da seama repede că pandemia nu e o glumă. Că această boală nu e o „simplă gripă”. Și că masca, distanțarea, vaccinarea sunt singurele arme pe care le avem la dispoziție în lupta cu virusul.

Eu nu-i consider însă „teroriști” pe toți cei ieșiți în stradă în ultimele zile. Chiar dacă nu sunt de acord cu ei.

În primele rânduri am văzut o serie de „fripturiști” care se cațără pe proteste ca să-și umfle cota electorală. Sau care au găsit ocazia să-și exerseze ultranaționalismul stătut și, în general, anti-orice-vine-din-vest.

Alții, un pic mai numeroși, sunt „bombardierii” care n-au deschis în viața lor o carte. Dar care pretind că știu mai bine decât medicii cum stă treaba cu Covidul. Între ei, și infractorii care se lipesc de orice protest ca să-și poată face de cap.

Dar cei mai mulți sunt, pur și simplu, cetățeni supărați pe autorități din diverse motive. Că nu le merg afacerile sau că și-au pierdut slujba sau că nu pot ieși din casă când și unde-și doresc. Supărarea lor e alimentată și de ezitările autorităților sau de inadecvarea demnitarilor în vremurile pe care le trăim.

Pe cei din urmă, oameni obișnuiți care par de bună credință, încerc să-i înțeleg. Chiar dacă nu cred că realizează că, în naivitatea lor, nu sunt decât o masă de manevră.

Dacă mâine s-ar anunța un protest împotriva poluării, de pildă, protest organizat de un grup de neonaziști, v-ați duce? Sigur că ar fi o cauză nobilă, cu toții ne dorim să respirăm aer curat. Dar eu, unul, în ciuda frizurii, n-aș defila cot la cot cu niște „skin-heads”.

Dacă vreți să protestați contra guvernului, n-o puteți face fără să vă însoțiți cu alde Simion de la AUR, Ghiță de la PSD, preaindependenta Șoșoacă și ceilalți „eroi” anti-Covid, susținuți de corul canalelor autohtone de spălare a creierului și promovați la greu de Sputnik, postul de propagandă al Moscovei?