<<Cu zece ani in urma, cand a aparut cartea mea ,,A Treia Forta. Romania Profunda” (co-autor Mircea Platon), Romania profunda nu-si făcuse incă auzită vocea ei intr-o constructie politică Existau multi nationalisti dar ei nu aveau proiect de tara, vorbeau in numele a ,,ceea ce s-a distrus”, nu in numele unei Românii increzătoare în viitor. AUR a reusit sa dea voce si să trezească la viață aceea Romănie pe care globaliștii, din țară și din afară, au jefuit-o și umilit-o dar care nu s-a dat batuta…
Noi, cei din AUR și susținătorii noștrii suntem echivalentul românesc ai americanilor ruinați de globalism pe care Hillary Clinton… Suntem in razboi. Un razboi care opune patriotii din toata lumea, globalistilor. In fiecare tara exista entitati patriotice, asa numitele ,,pălării albe” si structuri globaliste, ,,pălăriile negre”, raportul de putere dintre cele două părți variind de la țară la țară. In Romania, instituțiile sunt sub control globaliust in vreme ce în Ungaria, controlul il dețin patrioții>>, spune Ovidiu Hurduzeu.
Ovidiu Hurduzeu se prezintă ca „un scriitor român, am locuit 30 de ani in California”. De altfel Huduzeu a și publicat o carte intitulată: „Sclavii fericiți – lumea văzută din Sillicon Valley”. Detalii AICI.
Ovidiu Hurduzeu a fost acuzat de scriitorul Adrian Marino de național-comunism
Într-un articol polemic, Adrian Marino scria în România literară : „În acest punct esenţial, se dezvăluie întreg naţional-comunismul lui Ovidiu Hurduzeu. Acest marxism sclerozat, total anacronic, dar încă agresiv, ce revine, drapat în referinţe… americane, dublat de naţionalism, nu poate fi, în nici un caz, acceptabil. […]
Orice fanatism ideologic nationalist şi etnicism intolerant are, totusi, să recunoaştem, şi o anume limită. Multiculturalismul ar atenta, în sfârşit, după autor, şi la integritatea şi istoria culturii şi a naţiunii române. Din nou, prejudecăţi şi extrapolări inacceptabile. Se agită, încă o dată, şi spectrul federalizării. […] Admitem că spiritul public actual nu asimilează încă această idee. Dar a agita eterna sperietoare că în şcolile „multiculturale”, unde copiii şi nepoţii noştri vor învăţa, după două decenii, doar despre „istoriile” „carpatice” şi despre „un anume Eminescu şovin (cum stăm cu Doina, n.n.?) şi falocentrist”, ţine de cel mai pur alarmism şi şovinism cultural demagogic.”
Ovidiu Hurduzeu a răspuns: După cum bine ştim, în timpul comunismului, românii au idolatrizat Occidentul. Imaginarul nostru colectiv a transformat lumea liberă într-o societate utopică, o epocă de aur a omenirii. O simplă cutie de chibrituri, provenită de „dincolo”, avea puterea de fascinaţie a unui fetiş.
La începutul anilor 90, pe scena culturală românească, intelectuali autointitulaţi „prooccidentali” au monopolizat administrarea imaginilor legate de Occidentul mitic, „înnoindu-le” cu şabloanele multiculturaliste ale Corectitudinii Politice. Opunându-se retoricii antioccidentale a criptocomuniştilor naţionalişti, discursul lor s-a impus fără drept de apel. Pur şi simplu a marginalizat orice punct de vedere divergent. Virulenţa tonului şi confuzia argumentativă din articolul lui Adrian Marino sunt surprinzătoare.
Ele dovedesc totuşi neputinţa acestor intelectuali de a accepta un discurs „demitizator” privitor la Occident, discurs esenţial diferit de cel a naţionaliştilor criptocomunişti.
