"În privinţa sistemului de justiţie din România, în Raportul din 2021 privind statul de drept publicat la 20 iulie 2021 s-a reţinut că eficacitatea investigării şi sancţionării cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt s-a îmbunătăţit, confirmând bilanţul anterior.
Direcţia Naţională Anticorupţie a obţinut rezultate mai bune, deşi modificările aduse legilor justiţiei în perioada 2017 - 2019 continuă să reprezinte un obstacol major în calea bunei sale funcţionări, astfel că este necesar să se modifice codurile. Vor exista obstacole tot mai mari şi insecuritate juridică în lupta anticorupţie dacă nu se vor găsi soluţii legislative şi strategice solide pentru deciziile Curţii Constituţionale", a spus Scutea, la prezentarea bilanţului de activitate a Ministerului Public pe anul 2021, relatează Agerpres.
Procurorul general a explicat că, din datele privind infracţiunile de corupţie, rezultă o curbă repetată de creştere/scădere a numărului persoanelor trimise în judecată, dar în anul 2021 numărul persoanelor trimise în judecată de DNA a crescut, în timp ce la parchetele nespecializate se înregistrează o scădere semnificativă de a activităţii.
"La nivelul circumscripţiilor se impune analiza ponderii sesizărilor din oficiu, a relevanţei sesizărilor adresate de autorităţile publice, aşadar mai mult aspecte procedurale, în completarea analizelor pe care le realizează periodic Parchetul General asupra rezultatelor în combaterea corupţiei.
Infracţiunile de abuz în serviciu dacă s-a obţinut un folos (art.13 ind.2 Legea nr.78/2000) - în cazurile în care nu este atrasă competenţa DNA - revin parchetelor de pe lângă judecătorii, în regim de urmărire penală proprie.
Este evident că sesizări există, iar operativitatea este redusă, însă impactul acestei categorii de infracţiuni trebuie clarificat cu celeritate, fiind afectate fonduri publice şi comunităţi", a precizat Gabriela Scutea.
Procurorii, să muncească mai mult: Să vedem maşinile în parcare şi după ora 16,00
Procurorul general Gabriela Scutea a declarat și că, din memoriile şi plângerile pe care le primeşte de la cetăţeni, rezultă că există întârzieri semnificative în efectuarea urmăririi penale şi i-a îndemnat pe procurori să muncească şi după program pentru a soluţiona dosarele mai vechi.
Gabriela Scutea a făcut referire la dosarele mai vechi de un an rămase nesoluţionate.
Potrivit datelor statistice publicate de Ministerul Public, cauzele rămase nesoluţionate au crescut în anul 2021 faţă de anul anterior cu 3,6%.
Din totalul cauzelor rămase nesoluţionate - fără cauzele cu autori necunoscuţi (632.656), 29,2% (185.010) sunt cu o vechime de până la şase luni de la sesizare, 19,2% (121.277) între şase luni şi un an de la sesizare, iar 51,6% (326.369) de peste un an de la sesizare.
În activitatea de urmărire penală proprie au rămas de soluţionat 7.952 cauze cu vechimea între şase luni şi un an de la sesizare (în creştere cu 5,1%) şi 21.299 cauze mai vechi de un an de la sesizare (în creştere cu 2,3%), iar la organele de cercetare penală au rămas în lucru 113.325 cauze cu vechimea între şase luni şi un an de la sesizare (în creştere cu 3%) şi 305.070 cauze mai vechi de un an de la sesizare (în creştere cu 4,5%).
În context, Gabriela Scutea i-a îndemnat pe procurori să depună eforturi pentru a soluţiona aceste dosare vechi.
"Corelativ, observăm că, din creşterea cauzelor mai vechi de un an rămase în lucru (2020/2019, 21,77%) nu s-a recuperat deloc în 2021. Eforturile noastre trebuie să crească, pentru îmbunătăţirea acestui indicator. Într-o exprimare simplistă, să vedem că parcările din apropierea sediilor noastre rămân ocupate dincolo de ora 16, mai ales că activităţile procedurale fixate pentru procuror prin noul Cod de procedură penală sunt mai puţin consumatoare de timp decât în concepţia vechiului cod.
Întrucât marea majoritate a cauzelor se plasează la nivelul de competenţă al judecătoriei, nivelul de complexitate mediu nu este unul ridicat. Din memoriile şi plângerile adresate de cetăţeni procurorului general, se desprinde faptul că există întârzieri semnificative în efectuarea urmăririi penale.
Care este eficienţa supravegherii urmăririi penale? Vom propune Inspecţiei Judiciare ca principalul domeniu de control la parchete în anul 2023 să fie modalitatea de supraveghere a cercetărilor, în cauzele rămase în lucru mai vechi de 1 an de la sesizare, corespunzător parchetelor de pe lângă judecătorii", a spus Gabriela Scutea.
