De azi, în România, poți scăpa de pușcărie după ce ai furat 999.999 €. Legea a fost promulgată

DE Mircea Neacșu | Actualizat: 10.05.2024 - 14:41
De azi, în România, poți scăpa de pușcărie după ce ai furat 999.000 €. Legea a fost promulgată - FOTO: Unsplash - Imagine cu rol ilustrativ
De azi, în România, poți scăpa de pușcărie după ce ai furat 999.000 €. Legea a fost promulgată - FOTO: Unsplash - Imagine cu rol ilustrativ

De azi, în România, poți scăpa de pușcărie după ce ai furat 999.999 €. Legea care dezincriminează evaziunea fiscală sub 1.000.000 de euro, dacă prejudiciul este plătit, a fost promulgată.

SHARE

Evazioniștii care produc prejudicii sub 1.000.000 de euro pot respira ușurați. În România, pot scapa de pușcărie, dacă sunt prinși și plătesc integral prejudiciul plus 15%. Legea inițiată de liderii PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, și votată de Parlament în decembrie 2023 a fost promulgată. 

De azi, în România, poți scăpa de pușcărie după ce ai furat 999.999 €. Legea a fost promulgată

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, 10 mai 2024, legea privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Actul normativ dezincriminează faptele de evaziune fiscală cu un prejudiciu mai mic de un milion de euro, dacă acesta este acoperit integral majorat cu 15%.

Pe 19 decembrie 2023, Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, proiectul iniţiat de liderii PSD şi PNL, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale. Actul normativ modifică Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Pe 20 decembrie 2023, prim-ministrul Marcel Ciolacu a explicat, că iniţiativa legislativă privind măsurile pentru consolidarea combaterii evaziunii fiscale adoptată de Camera Deputaţilor, pe 19 decembrie 2023 nu prevede nicio dezincriminare a faptelor şi „nu scapă nimeni de închisoare”.

„În proiectul meu şi al domnului preşedinte Nicolae Ciucă, nu ştiu dacă dumneavoastră ştiaţi, dar m-aş fi aşteptat ca presa să facă la momentul respectiv totuşi un caz din asta, DIICOT şi DNA nu mai aveau competenţe.

DIICOT, care se ocupă de crimă organizată şi de grup infracţional organizat. Noi am introdus acele competenţe”, a mai precizat atunci şeful Guvernului.

Legea fost sesizată la CCR de către USR şi Forţa Dreptei, însă pe 19 martie, Curtea Constituţională a respins sesizarea celor două formaţiuni de Opoziţie şi a decis că actul normativ este constituţional.

Conform noilor prevederi din legea promulgată de către şeful statului, va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă nereţinerea impozitelor şi/sau contribuţiilor. 

Vor fi infracţiuni de evaziune fiscală şi vor fi pedepsite cu „închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amenda următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: evidenţierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice; executarea de evidenţe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice”, potrivit actul normativ, informează News.ro.

Aceeaşi pedeapsă va fi şi pentru „folosirea de către contribuabil, cu rea-credinţă, a sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenţei de legalitate a unor operaţiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacţional real al bunurilor/serviciilor; utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale”.

În astfel de infracţiuni, „dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte”, mai indică sursa citată.

În această situaţie, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală.

În aceleaşi cazuri de infracţiuni, „dacă până la primul termen de judecată, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate”.

„Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiţii este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda.

Dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime”, mai arată sursa menţionată.

Procurorul general al României, despre dezincriminarea evaziunii sub 1.000.000 €: E o formă de legiferare modernă

Procurorul general Alex Florenţa a afirmat, în martie 2024, referindu-se la dezincriminarea faptelor de evaziune fiscală cu un prejudiciu mai mic de un milion de euro, dacă acesta se acoperă integral majorat cu 15%, că este o formă de legiferare modernă, punctând că, în astfel de cazuri, ţinta este recuperarea prejudiciilor la bugetul de stat.

"Este o dispoziţie legală care se regăseşte în legislaţia tuturor statelor civilizate din Uniunea Europeană, pentru că scopul, până la urmă, al urmăririi penale şi al judecăţii în cazul acestor tipuri de infracţiune economico-financiare este, în primul şi în primul rând, recuperarea prejudiciului.

Modul în care gândeşti acest beneficiu legal evident poate diferi de la o legislaţie la alta, pot exista limite, mai mari sau mai mici, dar acest beneficiu este o formă de legiferare modernă şi în acord cu dezideratul pe care trebuie să îl urmărească urmărirea penală şi, în general, judecata în astfel de cazuri, care trebuie să se axeze în primul şi în primul rând pe recuperarea prejudiciilor la bugetul de stat", a spus Alex Florenţa.

El a precizat că această dispoziţie nu este o noutate, întrucât ea există şi în momentul de faţă, în Legea 241, doar că limita de care se poate beneficia este mai mică, notează Agerpres.

"Acest beneficiu pe care legea îl va oferi inculpaţilor trimişi în judecată sau cercetaţi pentru infracţiuni de evaziune fiscală este condiţionat de plata acestui prejudiciu şi a unor penalităţi suplimentare, în funcţie de stadiul procesual în care eşti dispus să achiţi prejudiciul voluntar.

Ar fi impropriu şi imposibil să faci o analiză, neştiind din capul locului în momentul de faţă câţi dintre inculpaţi vor apela la acest beneficiu, pentru că nu este un beneficiu obligatoriu, este un beneficiu voluntar pus la dispoziţia inculpaţilor.

Dar ce trebuie să înţelegem totuşi e faptul că această dispoziţie legală nu este o noutate, ea există şi în momentul de faţă, în Legea 241, doar limita de care beneficiezi este mai mică", a declarat procurorul general.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te