Ilie Bolojan: Dacă nu se taie pensiile speciale, România pierde 220.000.000 euro. Decizia este în mâna CCR

Dezbaterea privind pensiile speciale revine în prim-plan într-un moment critic pentru finanțele publice ale României și pentru relația cu Uniunea Europeană.

Premierul Ilie Bolojan avertizează că miza este una extrem de ridicată: 220 de milioane de euro, fonduri europene aferente unui jalon esențial din Planul Național de Redresare și Reziliență, riscă să fie pierdute dacă reforma pensiilor magistraților nu este tranșată rapid.

Ilie Bolojan spune că pensiile speciale vor costa România 220.000.000 de euro. Decizia este în mâna CCR

Potrivit șefului Executivului, întârzierea unei decizii definitive din partea Curții Constituționale ar putea avea consecințe ireversibile asupra bugetului de stat și asupra angajamentelor asumate de România la nivel european.

„Dacă întârzie decizia CCR vom intra într-o zonă în care nu mai putem să ne recuperăm cele 220 milioane de euro pe care le avem reținute pentru jalonul legat de pensiile magistraților. Mai avem o perioadă de tranziție, dar dacă nu se va transa această problemă va fi un efect foarte probabil. Indiferent ce se întâmplă, bugetul ar trebui să fie adoptat în perioada următoare”, a declarat Ilie Bolojan.

Decizia CCR, amânată pentru 11 februarie

Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate privind legea de modificare a pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026.

Citește și: Ilie Bolojan: Primăriile României depind masiv de Guvern. 83% din bugete vin de la București

Hotărârea a fost luată în urma solicitării de întrerupere a deliberărilor, pentru o analiză mai aprofundată a problemelor juridice ridicate în cauză și a documentelor depuse recent, inclusiv o expertiză contabilă extrajudiciară.

Judecătorii constituționali au invocat, totodată, necesitatea studierii unor prevederi legale relevante din legislația privind statutul magistraților, în conformitate cu normele care reglementează funcționarea Curții. Amânarea prelungește incertitudinea într-un dosar extrem de sensibil, cu implicații financiare, politice și instituționale majore.

Miza: reducerea cu 25% a pensiilor speciale

Curtea Constituțională urmează să stabilească dacă legea care prevede reducerea cu 25% a pensiilor speciale, în special ale magistraților, respectă sau nu Constituția.

În prezent, pensia medie a unui magistrat se ridică la aproximativ 25.400 de lei net, un nivel care a generat controverse constante în spațiul public și a alimentat apelurile pentru reformarea sistemului.

Guvernul susține că modificările sunt necesare pentru reducerea inechităților dintre diferitele categorii de pensionari și pentru asigurarea sustenabilității bugetare, în timp ce magistrații resping orice diminuare a pensiilor de serviciu.

Un vot care poate schimba totul

Potrivit informațiilor din mediul juridic, decizia Curții ar putea fi extrem de strânsă. Patru dintre cei nouă judecători constituționali sunt considerați ferm împotriva reducerii pensiilor speciale: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc.

Citește și PNL Iaşi, după refuzul edililor PSD de a participa la întâlnirea cu premierul Bolojan: O retorică populistă

În acest context, rezultatul final ar putea depinde de un singur vot, ceea ce amplifică tensiunea din jurul deliberărilor.

Nu este pentru prima dată când o decizie privind pensiile speciale este amânată la CCR, subiectul fiind de-a lungul anilor unul dintre cele mai controversate din jurisprudența constituțională.

Contestații și presiune suplimentară asupra Curții

Contextul este complicat și de existența unor acțiuni în instanță care vizează componența Curții Constituționale. Avocata Silvia Uscov a contestat numirea a doi judecători ai CCR, Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, numiri realizate în vara anului trecut. Dosarul este judecat de Curtea de Apel București, o instanță care s-a poziționat anterior împotriva reducerii pensiilor speciale.

Aceste proceduri adaugă un plus de presiune asupra unui proces decizional deja extrem de sensibil.

Argumentele magistraților și jurisprudența europeană

Magistrații susțin că pensiile de serviciu reprezintă o garanție a independenței justiției și invocă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Potrivit unor decizii europene, nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, raportat la contextul socio-economic al statului membru, pentru a preveni orice formă de influență sau presiune.

De asemenea, instanțele europene au subliniat că normele care reglementează organizarea și funcționarea sistemului judiciar trebuie concepute astfel încât să nu existe nici măcar aparența unui control politic asupra activității judiciare.

Citește șI: 1.000.000 pensionari vor rămâne fără pensie. Ceilalți vor avea pensii mai mici decât au contribuit

În România, un judecător cu aproximativ 20 de ani vechime câștigă lunar între 20.000 și 30.000 de lei, iar pensiile sunt calculate în funcție de aceste venituri.

Presiunea bugetară și riscul pierderii fondurilor europene

Din perspectiva Guvernului, reforma pensiilor speciale este strâns legată de respectarea angajamentelor asumate prin PNRR. Cele 220 de milioane de euro menționate de premier reprezintă fonduri blocate, care ar putea fi pierdute definitiv dacă jalonul privind pensiile magistraților nu este îndeplinit în termen.

În paralel, Executivul este obligat să adopte bugetul de stat, indiferent de verdictul Curții Constituționale, ceea ce limitează opțiunile de ajustare ulterioară.

Hotărârea Curții Constituționale din 11 februarie va avea consecințe majore asupra finanțelor publice, asupra relației României cu Uniunea Europeană și asupra echilibrului dintre independența justiției și echitatea socială. Indiferent de rezultat, dosarul pensiilor speciale rămâne unul dintre cele mai sensibile și polarizante subiecte ale agendei publice românești.