Satul unde a locuit Regele Mihai, după 23 august 1944. Conacul Petrescu, reședință regală pentru 3 săptămâni
Satul unde a locuit Regele Mihai, după 23 august 1944, a fost unul situat pe cuprinsul județului Gorj, aproape de granița cu Iugoslavia de atunci. Conacul în care s-a refugiat suveranul, pe fondul bombardamentelor germane asupra Bucureștiului, îi aparținea unui om de încredere.
Imediat după actul de la 23 august 1944, Regele Mihai a fost evacuat din București alături de mama sa, Regina-mamă Elena.
Era o măsură preventivă firească, dat fiind că după întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste erau așteptate măsuri de represalii din partea acesteia.
Deși toată lumea anticipa o reacție dură a nemților la întoarcerea armelor de către România, nimeni nu știa cât de amplă va fi aceasta.
De aceea, cei din preajma suveranului, în frunte cu noul prim-ministru, generalul Constantin Sănătescu, au decis că e nevoie ca acesta, împreună cu Regina-mamă, să fie dus într-un loc secret, la adăpost.
Regele Mihai a locuit în satul Dobrița din Gorj pentru trei săptămâni
Puțină lume știe că, vreme de aproape 3 săptămâni, între 24 august și 12 septembrie 1944, satul Dobrița din comuna Runcu, Gorj, a devenit, practic, reședință regală, fiind ales ca refugiu pentru Rege și mama sa.
Aceasta îi era aproape fiului ei încă din septembrie 1940, după abdicarea fostului soț, Carol al II-lea, care o alungase din țară vreme de 8 ani.
Pentru evacuarea suveranului a fost ales conacul colonelului Petre Petrescu din satul Dobrița, comuna Runcu, Gorj.
Avantajul poziționării localității era apropierea de aerodromul de la Dobrița, spre care Regele Mihai mai făcuse deja numeroase zboruri pilotând propriul avion,
De asemenea, era aproape și de Tismana, unde, fără știința nemților sau a sovieticilor, guvernul României mutase, într-o grotă, rezerva de 240 tone de aur a țării care era apărată de soldați români.
Citește și: Cum a fost forțat Regele Mihai să abdice? Trucurile folosite de Petru Groza și Gheorghiu-Dej
De asemenea, Dobrița era situată la mică distanță și de granița cu Iugoslavia condusă încă de Regele Petru al II-lea, fiul Prințesei Mărioara, unde Regele și mama lui se puteau refugia la nevoie.
Prințesa era cel mai mic dintre copiii Regelui Ferdinand și ai Reginei Maria, deci mătușa lui Mihai I.
În plus, colonelul Petre Petrescu era un om de încredere, fost deputat de Gorj încă de prin 1928, fost director la uzinele patronate de marii industriași ai epocii lui Carol al II-lea, Max Auschnit și,Nicolae Malaxa.
Colonelul era, de altfel, în acel moment, director la marea rafinărie Astra Română.
Regele Mihai și-a pilotat avionul până la Dobrița, însoțit de Regina-Mamă și de cei doi câini. Era deja 24 august, iar Capitala se pregătea de ce era mai rău.
Și, într-adevăr, în dimineața aceleiași zile, nemții au lansat un bombardament ucigător asupra centrului Capitalei, dar mai ales asupra Palatului Regal și al Casei Noi - sau „Casa Mică”, așa cum îi spunea însuși regele - din spatele Palatului Regal.
Era clădirea unde, practic, Mihai I locuia. Tot acolo se petrecuse, de altfel, și scena arestării mareșalului Antonescu din 23 august 1944.
Imobilul a fost grav avariat și, cu siguranță, cei care ar fi fost prinși în casă nu ar fi supraviețuit decât printr-o minune. Ceva mai târziu, comuniștii vor construi pe locul ei, în 1960, Sala Palatului.
Au suferit mari pagube și alte clădiri importante din Capitală, printre care Ateneul Român și Teatrul Național, ultimul atât de grav încât a trebuit să fie demolat din locul său inițial de pe Calea Victoriei.
Citește și: România, vândută Rusiei înainte de Ialta, în 1944. Actul de la Moscova semnat la o sticlă de whisky
Într-un interviu acordat în 2017 pentru adevarul.ro, Petre Bumbaru, nepotul colonelului Petre Petrescu, a dat detalii despre perioada petrecută la Dobrița de rege, așa cum îi fuseseră povestite de bunicii săi.
Regele Mihai și-a pilotat singur avionul până la Dobrița
„Şi bunicul şi bunica l-au servit cu tot ce era mai bun, aici. Însă, Regele Mihai era o persoană modestă. Mergea prin sat, vorbea cu oamenii.
Din unele mărturii, a stat la masă cu nişte ţărani şi a mâncat mămăligă împreună cu ei. Din câte mi s-a povestit, Regele s-a simţit foarte bine aici, a mers şi prin satele vecine cu intenţia de a discuta cu oamenii”, spunea Petre Bumbaru.
De asemenea, profesorul Grigore Catană, veteran de război, își amintea în 2017, potrivit tvrinfo.ro, cum într-o zi Regele Mihai, care se plimba pe ulițele satului, a fost invitat de o familie de țărani la masă.
Veteranul a povestit și de starea de neliniște care-l apăsa, dar și grija care i-o purta regina mamă când acesta survola cerul cu avionul sau cutreiera munții cu motocicleta.
Vreme de aproape trei săptămâni, Dobrița a devenit, practic, reședință regală.
Apoi, după ce, la 12 septembrie 1944, a fost semnată Convenția de Armistițiu cu Aliații, Regele și Regina-Mamă se vor întoarce în Capitală.
Acolo, vor locui în Palatul Elisabeta de pe Bd. Kiseleff, palatul construit de Carol al II-lea pentru sora lui, Elisabeta, fosta regină a Greciei din perioada 1922-1924.
Vor urma încă trei ani dificili pentru Rege, care va încerca atât cât s-a putut să împiedice instaurarea definitivă a „ciumei roșii” în România.
Dar, abandonată de Marile Puteri occidentale, țara a intrat tot mai adânc pe orbita URSS, punctul culminat fiind silirea Regelui Mihai I să abdice, la 30 decembrie 1947, în aceeași zi fiind proclamată și Republica Populară Romînă.
