Alimentarea Bucureștiului cu apă potabilă a fost una dintre principalele preocupări edilitare ale domnitorului Nicolae Mavrogheni (1786-1790).
Citește și: Președintele Academiei de Științe Agricole: ”Problema numărul 1 în România a solului este PH-ul”
Încă din primii ani de domnie a poruncit construirea unei rețele de rezervoare, conducte și cișmele care să alimenteze mănăstirile și curțile boierești cu apă de la izvoarele din nordul orașului.
Conducta principală pornea de la Visteria Apelor de lângă Biserica „Izvorul Tămăduirii” Mavrogheni (aflată, la acea vreme, la marginea orașului) și străbătea Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei), terminându-se la curtea domnească de pe Dealul Spirei, scrie Muzeul Curtea Veche, pe pagina de Facebook a instituției.
Citește și: VIDEO Un pui de zimbru, filmat în timp ce se hrănea, în Parcul Național Neamț: Ce greutate obțin
Un segment dintr-o astfel de conductă a fost descoperit în anul 2022, când o echipă din partea Muzeului Municipiului București a întreprins cercetări arheologice preventive în curtea Bisericii Mavrogheni, lângă parcul Kiseleff. Conducta era realizată din olane ceramice îmbinate cu ajutorul unui mortar pe bază de var amestecat cu fibre vegetale.
Olanele au fost acoperite cu cărămizi și nisip, probabil pentru a le proteja de intervenții ulterioare. Judecând după localizarea și direcția de curgere a conductei, precum și după modul de realizare, am atribuit acest segment rețelei construite în timpul domniei lui Nicolae Mavrogheni.
Această descoperire ajută la conturarea unei imagini mai clare asupra vechiului București, aducând noi date despre evoluția orașului și a infrastructurii urbane. De asemenea, confirmă existența unor segmente din rețeaua de apă ce au rămas intacte, fiind situate în zone puțin afectate de lucrări urbanistice, precum Parcul Kiseleff și curțile bisericilor.
