Domnitorul Țării Românești ucis pe treptele unei biserici. Era fiul lui Vlad Țepeș și la fel de crud ca tatăl

Mihnea zis „cel Rău” a fost fiul lui Vlad Țepeș și al faimoasei Ilona Szilágyi, verișoara regelui Ungariei, Matei Corvin.

A domnit puțin în Țara Românească, doar un an și jumătate, între aprilie 1508 – 29 octombrie 1509.

Mihnea a fost botezat „Cel Rău” de către rivalii săi, familia Craioveștilor, aflându-se în conflict permanent cu boierii, ucigând mulți dintre ei pentru a lea lua averile.

Mihnea cel Rău, ucis pe treptele Bisericii Catolice din Sibiu

Mihnea, fiul lui Vlad Țepeș, s-a născut pe lla 1462, chiar în anul în care tatăl său își pierdea domnia pentru a doua oară și urma să fie ținut ostatic de regele Matei Corvin vreme de un deceniu.

A urcat pe tronul Valahiei în anul 1508 cu sprijinul otomanilor, înlăturându-i pe urmașii lui Radu cel Mare.

Însă, în loc să rămână loial sultanului, a încercat să joace o carte dublă și s-a apropiat de regele Ungariei, Vladislav al II-lea, sperând astfel să își consolideze puterea.

Citește și: Domnitorul Moldovei care a atacat un regat pentru prințesa iubită. A avut trei soții

Această mișcare diplomatică avea să îi fie fatală. Boierii din neamul Craioveștilor, nemulțumiți, au fugit la turci și au obținut înlăturarea lui Mihnea.

Dar domnitorul își crease mulți dușmani în rândul boierilor, în general, prin politica lui sângeroasă: îi omora pentru a le confisca averile în interes personal. 

În plus, siluia soțiile și fetele boierilor, uneori chiar în fața acestora.

De altfel, unul din dușmanii cei mai aprigi ai lui Mihnea a fost călugărul Gavriil Protul, abate și cronicar grec al vremii. El a descris acțiunile lui Mihnea după cum urmează:

„Apucând domnia, îndată se dezbrăcă lupul de pielea oii și își astupă urechile ca aspida și ca vasiliscul, iar arcul și-l încordă și găti săgeți de săgeta, și sabia și-o fulgera, și mâna și-o întărea spre răni, și prinse pre toți boierii cei mari și aleși, muncindu-i cu multe munci cumplite și le lua toată avuția, și se culca cu jupânesele lor și cu fetele lor înaintea ochilor lor.

Unora le-a tăiat nasurile și buzele, pre alții i-a spânzurat și pre alții i-a înecat; iar el se îmbogățea și creștea ca chedrul până la cer și-și împlinea toată voia sa...”.

Citește și: Care este cea mai veche biserică din București? În ea au fost încoronați mulți domnitori ai Țării Românești

Sătui de atitudinea lui Mihnea, boierii, în frunte cu Craioveștii, au cerut ajutor sultanului.

În februarie 1510, o oaste otomană condusă de pașa Mehmed și sprijinită de boierii izgoniți a năvălit în Valahia.

Neavând forța de a se împotrivi, Mihnea a părăsit tronul și a fugit în Transilvania, împreună cu soția și copiii săi, crezând că va găsi adăpost sub protecția coroanei maghiare.

Înmormântat în biserica în fața căreia a fost asasinat

S-a oprit la Sibiu, având asupra sa o scrisoare de ocrotire din partea regelui Vladislav al II-lea al Ungariei.

Însă, în spatele zidurilor orașului, îl așteptau vechii săi dușmani. Printre aceștia se numărau puternicul boier sârb Dimitrie Jakșici (Iacsag), apoi rivalul său la tron, Dancul Țepeluș și fostul său boier, Albul Vistierul. 

Deși sibienii au reușit să obțină de la aceștia un jurământ că vor păstra pacea, ura și dorința de răzbunare erau mult prea mari.

În dimineața zilei de 12 martie 1510, de sărbătoarea Sfântului Grigorie, Mihnea a mers la slujbă în biserica dominicanilor din oraș.

A ieșit de acolo complet neînarmat, însoțit doar de câțiva prieteni și slujitori credincioși, printre care Ștefan Olahul și Ioan Croatul.

El își arăta astfel încrederea deplină în ocrotirea promisă de rege. Deodată, din pândă au sărit oamenii lui Jakșici (Iacsag) cu săbiile scoase.

Mihnea s-a prăbușit pe piatra străzii, înjunghiat mortal chiar în brațele însoțitorilor săi, care nu au avut nicio șansă să riposteze, după cum se arată pe scribd.com.

Trupul lui Mihnea a fost înmormântat cu mari onoruri în aceeași biserică dominicană.

Citește și: Prima mențiune a Bucureștiului ca reședință domnească, acum 451 de ani. Actul uitat emis de Radu cel Frumos

Pe mormântul său a fost pusă o placă de marmură, care se păstrează până în zilele noastre, având următoarea inscripție în limba latină.

Iată traducerea: „Aici zace mărețul domn Mihnea, voievod transalpin, ucis cu perfidie la Sibiu, în ziua Sfântului Grigorie, de către Jakșici. Anul Domnului 1510”.

Mihnea cel Rău, care-l asociase la domnie, din 1509, pe fiul său, Mircea al III-la, a devenit, după moarte, bunicul altor doi viitori domni ai Țării Românești, Petru Șchiopul și Alexandru al II-lea Mircea.