Cum a ratat România un proiect de 200.000.000€ care ar fi asigurat funcționarea reactoarelor de la Cernavodă?
Dunărea a ajuns la un nivel atât de mic încât Unitatea 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost închisă. Newsweek a descoperit un proiect la Ministerul Transporturilor care ar fi crescut nivelul Dunării, iar centrala ar fi putut funcționa chiar și pe seceta de azi.
Centrala Nucleară de la Cernavodă și-a închis Unitatea 1, după ce nivelul Dunării a scăzut la valori fără precedent din cauza secetei severe. Și ar putea urma și Unitatea 2, în câteva zile.
Citește și: România, în alertă energetică. Chisăliță: Consumul voluntar nu acoperă deficitul de 2.500 MW
Newsweek a descoperit un proiect aflat la Ministerul Transporturilor care ar fi mărit adâncirea Dunării și care ar fi permis ca centrala de la Cernavodă să funcționeze și azi în condiții optime.
Citește și: Dunărea a ajuns la limită. Armata a distrus stânca Pârjoaia cu 100 kg de explozibil
Cum a ratat România un proiect de 200.000.000€ care ar fi asigurat funcționarea recatoarelor de la Cernavodă?
Este vorba de Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții de utilitate publică și interes național “Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre”.
Proiectul spune foarte clar că se urmărește asigurarea volumului de apă al Dunării necesar pentru răcirea centralei Nucleare de la Cernavodă:
„Obiectivul de investiții are beneficii indirecte pentru asigurarea debitului minim de apă pentru răcirea reactoarelor de la centrala nucleară de la CNE Cernavodă cu asigurare de 97% (asigurarea normată de 97%, reprezintă condiția pentru funcționarea unităților 3 și 4) și una din condițiile de bază pentru dezvoltarea și implementarea Proiectului «Continuarea lucrărilor de construire și finalizare a unităților 3 și 4 la CNE Cernavodă»”.
Proiectul se află pe site-ul Ministerului Transporturilor, de la data de 14 iunie 2024.
El este avizat de Sorin Grindeanu, care era ministrul al Transporturilor la acea vreme, și contrasemnat de Adrian Veștea, ministru al Dezvoltării, de către ministrul Investițiilor, Adrian Câciu și de ministrul de Finanțe Ioan Boloș.
IMPORTANT Realizarea lucrărilor de dragaj de initiere și construcții hidrotehnice speciale în
vederea creșterii numărului de zile de navigație pe Dunăre apare în Anexa de la Masterplanul de Transport din august 2016. Costă tot 200.000.000 euro. Detalii AICI
Ce cuprinde proiectul care ar fi salvat Cernavodă?
Din documentul de mai sus aflăm că studiile de fezabilitate s-ar fi făcut în perioada 2007 - 2013.
„Studiul de fezabilitate pentru “Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre” a fost finanțat prin POIM 2007 – 2013, iar în anul 2023 a obținut Acordul de mediu nr. 5/06.09.2023 emis de Agenția pentru Protecția Mediului Călărași.
Studiul a constat în elaborarea unor scenarii, care să includă combinații de lucrări hidrotehnice care în combinație cu lucrările deja executate la punctul critic 01 Bala (digul de dirijare, apărările de maluri, pragul de fund executat la cota 0,0 m MNC și lucrări de dragaj pe Dunăre în zona km 345-343) să atingă obiectivul proiectului, respectiv creșterea nivelului pe Dunăre, în zona bifurcației cu brațul Bala, cu până la 1,20 m”, arată proiectul.
Fără a intra în multe detalii tehnice, se dorea realizarea unui „Dragaj în șenalul navigabil pe Dunăre între km 345+500 și km 343”.
Citește și: Criză energetică de proporții. Guvernul ar putea scoate din priză companiile care consumă mult curent
Se urmărea „Creșterea nivelului Dunării Vechi prin modificarea distribuției debitului la bifurcația Bala – Dunărea Veche, în special pentru debitele mici ale Dunării Vechi, pentru a permite navigația navelor pe Dunărea Veche”, potrivit documentului consultat de Newsweek România.
Concluzia este clară - „Obiectivul de investiții are beneficii indirecte pentru asigurarea debitului minim de apă pentru răcirea reactoarelor de la centrala nucleară de la CNE Cernavodă cu asigurare de 97% (asigurarea normată de 97%, reprezintă condiția pentru funcționarea unităților 3 și 4) și una din condițiile de bază pentru dezvoltarea și implementarea Proiectului «Continuarea lucrărilor de construire și finalizare a unităților 3 și 4 la CNE Cernavodă»”.
Proiectul are 4 ani pentru realizare
Valoarea investiției era de 1,2 miliarde de lei. Iar termenul de realizare a investiției era de 4 ani.
„Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile prin Programul Transport (PT) 2021 - 2027 și de la bugetul de stat”, se arată în documente.
Dar proiectul început în urmă cu un deceniu (studii de mediu) nici măcar nu e început.
CONCLUZIE România a tergiversat și a ratat un proiect care ar fi adâncit Dunărea și ar fi asigurat, probabil, funcționarea reactoarelor de la Cernavodă chiar și azi când e secetă extremă.
Premierul Bolojan, despre proiectul de la Bala
„Era un proiect vechi gestionat de Ministerul Transporturilor care, din păcate, nu a fost pus în practică.
Acțiunile din aceste zile sunt în regim de urgență. Nu au legătură cu acel proiect vechi.
Dar având vedere proiectul de dezvoltare a centralei de la Cernavodă cu reactoarele 3 și 4, cele două noi reactoare nu pot funcționa dacă nu se fac lucrările pe acest canal, astfel încât nivelul apei care este necesar pentru a funcționa pompele de răcire să fie de așa natură încât să se evite astfel de situații.
Prin urmare, indiferent de ce se va întâmpla în aceste zile, consider că acest proiect este unul prioritar, care trebuie pus în practică în perioada următoare.
Dar asta înseamnă proceduri de actualizare a studiilor de fezabilitate, proceduri de licitație, care nu pot fi derulate de pe o zi pe alta.
Am discutat cu ministrul Miruță scoaterea acestui proiect din sertarele de la Transporturi și să-l pună pe lista de priorități”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan.
