Controversatul deputat Florin Roman a vrut să fie și „nașul” noilor baroni locali prin modificările aduse Legii Minelor, adoptată de Camera Deputaților și trimisă spre promulgare la președintele statului.
Inițiativa lui Roman pune în pericol apele curgătoare, vechile mine riscă să fie umplute cu deșeuri iar licențele miniere de concesiune aflate în curs de aprobare urmează să fie aprobate din pix de președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), o instituție roasă de corupție, și nu de Guvernul României, așa cum prevedea legea până acum.
Președinte actual al ANRM și fost director la Cupru Min, Nicolae Turdean, a vegheat îndeaproape noile modificări controversate ale Legii Minelor.
O altă miză a acestor modificări legislative privește vânzarea licențelor deținute de companiile de stat aflate în insolevență. De exemplu, Remin Baia Mare deţine 16 licenţe de concesiune a activităţilor miniere de exploatare valorificare a minereurilor polimetalice, aurifere, cuprifere şi de fier-mangan. Alte câteva zeci sunt deținute de compania MinVest Deva. O afacere cu potențial de câteva miliarde de euro.
80% din bani merg la orașe și județe
În mai 2017, deputatul liberal Florin Roman, de la Alba, a depus la Camera Deputaților un proiect de lege prin care solicita modificarea Legii Minelor 85/2003 astfel încât redevențele miniere încasate exclusiv de stat să fie împărțite cu autoritățile locale, respectiv consiliile județene. Camera Deputaților a considerat că inițiativa legislativă trebuie trimisă la Senatul României, primul for decizional.
Conform proiectului depus de Florin Roman, dar susținut și de alți 19 deputați liberali, redevența urma să se împartă astfel: 25% la bugetele primăriilor locale pe raza cărora era constituită exploatarea minieră, 55% la bugetul consiliului județean de care aparținea primăria, iar la bugetul de stat se ducea restul de 20%. Modul de împărțire al banilor a fost justificat prin faptul că exploatările miniere afectează direct viața comunităților locale. De la afectarea proprietăților, până la poluarea fonică.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniațitiva deputatului Florin Roman, căruia i s-a explicat că modul de împărțire a banilor cuveniți bugetului de stat este o problemă de oportunitate asupra căreia se poate pronunța doar Guvernul. În replică, după o serie de argumente tehnice și clare, Guvernul a decis să nu susțină adoptarea acestei inițiative.
Senatul României, sub conducerea lui Călin Popescu Tăriceanu, nu a avut timp să dezbată inițiativa legislativă, motiv pentru care a fost adoptată tacit. Se întâmpla pe 4 decembrie 2017.
Localitatea în care se află resursa primește 45% din bani
Inițiativa legislativă promovată de Roman nu a suferit nici o modificare la Senat, apoi a fost trimisă la Camera Deputaților în calitate de cameră decizională. Aici, Comisia pentru buget a dat un aviz negativ, la fel și Comisia Juridică. La aproape doi ani de emiterea celor două avize negative, proiectul lui Roman a fost înscris subit pe ordinea de zi a Camerei Deputaților pe 1 iulie 2019, sub rezerva depunerii unui raport. În acest sens, Comisia pentru Industrii și servicii, condusă de liberalul Sorin Ioan Bumb, a emis un raport favorabil, dar nu înainte de modifica inițiativa. Chiar și deputatul Florin Roman a venit cu noi modificări controversate față de forma proiectului adoptat tacit de Senat.
De exemplu, în urma modificărilor s-a stabilit că „redevența minieră obținută prin concesionare, din activități de exploatare a resurselor la suprafață și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase” se împarte astfel: 35% la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare; 45% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare; 20% la bugetul de stat.
Redevențele rezultate doar din exploatările pentru materiale de construcții este de aproximativ 150 milioane lei în prezent. Statul va mai încasa doar 30 de milioane lei, restul vor rămâne la autoritățile locale.
Apele poluate din mine, considerate curate de noua lege
Apele care se revarsă din fostele guri de mină sunt considerate ape uzate, conform Legii Apelor, chiar dacă nu provin direct dintr-un proces industrial. Firește, aceste ape sunt poluate în urma desfășurării proceselor industriale din fostele mine, în prezent închise. Astfel, Administrația Națională Apele Române percepe pentru aceste ape taxe pentru evacuare în receptorii naturali precum și amenzi și penalități pentru neîncadrarea în normele de poluare NTPA 001/2002.
Ce vor să facă deputatul Florin Roman și colegul său de partid Sorin Ioan Bumb, șeful Comisiei pentru Industrii și servicii? Să reconsidere apele de zăcământ, adică apele poluate, ca fiind „apa care izvorăște în cuprinsul unor obiective miniere pentru care este aprobată închiderea prin hotărâre a Guvernului, care nu provine din activități industriale”.
Într-adevăr, apele de zăcământ nu provin din activități industriale recente, însă ele sunt rezultatul activităților industriale anterioare închiderii minelor.
De ce vor să facă acest lucru? Pentru ca Administrația Națională Apele Române să nu-i mai amendeze cu sute de milioane pe vinovați.
Studiile geologice arată, de exemplu, că apele de zăcământ reprezintă soluții complexe de săruri între care predomină clorurile, a căror concentrație variază în funcție de caracterul primar sau secundar al apei. Concentrația totală în săruri este în medie de 80- 100g/l cu unele variații în funcție de condițiile geologice locale. „În contact cu rocile înconjurătoare, în special cu cele argiloase sau petrolul, apele de zăcământ pot devei radioactive în anumite limite”, arată specialiștii.
Golurile miniere, transformate în gropi de deșeuri?
Tot Florin Roman cu colegul său, Sorin Ioan Bumb, au definit „golul minier” ca „volumul rezultat în urma extracției resursei minerale, în subteran, care prezintă stabilitate structurală cu sau fără lucrări inginerești, care poate fi utilizat în alte scopuri, după încetarea activității miniere”. În ce scopuri? Nu se știe, dar specialiștii care au lucrat la noua Lege a Minelor, lege nepromulgată, încă, susțin că în aceste goluri miniere se pot depozita deșeuri.
„Golul minier trebuia să fie precizat din ce tipuri de mine provine. Mină de sare, mină de minereuri complexe și mina de minereuri auro argintifere. Și scopul lor. Or, în scop turistic (cum susține Florin Roman - n.r.), trebuie să faci lucrări inginerești. Ei, în motivare, susțin că au definit golul minier pentru exploatarea din punct de vedere turistic și medical a salinelor, dar nu au menționat acest lucru în lege. Pe mine mă duce cu gândul la depozitarea deșeurilor radioactive, de exemplu. Dar, dacă ajung în pânza freatică, cine e de vină?”, spune unul dintre specialișitii Agenției Naționale a Resurselor Minerale.
Președintele ANRM, Nicolae Turdean, a declarat pentru Newsweek România că aceste goluri nu au fost reglementate până acum. „Ministerul Economiei a simțit nevoie să reglementeze acest lucru. Aiurea, nu se vor depozita materiale periculoase. Nici deșeuri. Depozitarea subterană a altor materiale este interzisă prin lege. Nu vor fi depozitate deșeuri radioactive. Ministerul Economiei a vrut să definească golurile subterane pentru a putea avea temei legal pentru activitățile sanitar - recreative care se desfășoară acum în saline. Salinele au mai fost luate în considerare pentru depozitarea produselor petroliere. Stocurile de combustibili. Nu e cazul. Se referă la <orice> permis de lege (...). Deșeurile pot fi depozitate, dacă respectă condițiile prevăzute de lege”, a declarat Nicolae Turdean.
Miza de milioane: licențele de concesiune
Cireașa de pe tort o reprezintă licențele de concesiune a exploatărilor miniere. Până în prezent, licențele erau emise prin Hotărâre de Guvern. Dar, după intrarea în vigoare a noilor modificări, acestea vor fi acordate din pixul președintelui Agenției Naționale a Resurselor Minerale.
Acum, președinte este Nicolae Turdean, fostul șef al CupruMin. El a semnat în calitate de director CupruMin un contract controversat cu o companie chineză, reprezentată de un cetățean chinez expulzat din România pe motiv de siguranță națională, conform unei anchete jurnalistice publicate de tolo.ro
Contactat de Newsweek România, Nicolae Turdean a spus că noile modificări legislative fac referire la licențele de exploatare pentru zăcămintele de importanță locală (pietriș, în special, scos din râuri): „Sunt peste 450 de licențe blocate din anul 2000 până în prezent. Legiuitorul spune că ANRM până în 2023 va aproba aceste licențe prin ordin de președinte. Un alt punct este legat de transferul licențelor. Companiile miniere care au intrat în insolvență după 2003, după aprobarea Legii Insolvenței, erau în imposibilitatea de a transfera licența înainte de faliment. Licențele nu puteau fi transferate. Acum pot fi transferate de la companiile aflate în insolvență. Nu le vinde ANRM, le vinde lichidatorul. Sunt companii vechi, cum sunt Remin Baia Mare sau Minvestul. Transferul nu se va face gratuit. Cum să se facă gratuit? Doamne, ferește, doar nu e cadou”.
