EXCLUSIV Cum să împarți banii nevoiașilor, să stai la vilă și să beneficiezi și tu de ajutor

DE Sorin Semeniuc | Actualizat: 22.10.2019 - 13:49
Aici stă o femeie care ia ajutor social/FOTO: Newsweek România

O situație care tinde să devină un fenomen: din 2017 încoace, șase angajați de la trei Agenții Județene de Prestații Sociale (AJPIS-uri) au primit bani drept ajutoare de urgență în baza unor prevederi speciale ale Legii venitului minim garantat.

SHARE

Dosarele au fost analizate și trimise la Guvern de către colegii lor din aceste AJPIS-uri. Sumele variază între 4.000 și 10.000 de lei. În unele cazuri, situația materială a celor care au primit banii pare să nu justifice primirea ajutoarelor. Șefii de la București susțin, însă, că totul este în regulă.

Doar pentru cazuri deosebite

La articolul 28, Legea venitului minim garantat 416 din 2001 spune că Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin AJPIS-uri, poate acorda ajutoare de urgență, în limita fondurilor existente. Pot beneficia familiile sau persoanele care se află în situații de necesitate ”datorate calamităților naturale, incendiilor, accidentelor și altor situații deosebite stabilite prin lege”. La ”alte situații” intră, de obicei, probleme grave de sănătate și cauze care pot duce la riscul de excluziune socială.

De obicei, anual, premierul în funcție semnează câte 4-5 Hotărâri de Guvern de acest gen, în care primesc bani, de fiecare dată, câteva sute de persoane/familii. În mai 2019, de exemplu (foto jos), 107 destinatari din 19 județe și municipiul București au primit, în total, 422.700 lei. Cei mai mulți proveneau din Bacău, Giurgiu, Neamț, Vaslui și București.

”Reţea de deturnat ajutoare sociale de la Guvern”

Anul trecut, publicația REPORTER DE IAȘI a descoperit că, în 2017, patru angajate, foste angajate sau familii ale unor angajate de la AJPIS Iași au primit bani prin astfel de Hotărâri de Guvern:

5 aprilie: Aileni Tudorița 4.500 de lei - angajată;

27 iulie: Vicol Milena Mirela 4.000 de lei - fostă angajată;

27 iulie: Tobol Neguța, 4.000 de lei - soacra Feliciei Tobol, angajată;

27 iulie: Corduneanu Elena 4.000 de lei - fiica este Ștefania Corduneanu, angajată.

În "Monitorul Oficial", adresa Tudoriței Aileni apărea în această vilă.

Concluzia jurnaliștilor din Iași: ”La Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi s-a creat o reţea de deturnat ajutoare sociale de la Guvern. Beneficiarii sunt angajaţi ai acestei instituţii unde se depun dosarele pentru obţinerea acestor fonduri. Deşi legea spune că aceste ajutoare de urgenţă se acordă în situaţii excepţionale – calamităţi naturale, incendii – trei angajate au depus dosare şi li s-a aprobat primirea a câte 4.000 de lei, respectiv 4.500 de lei pentru aparat auditiv, accident casnic şi operaţia socrului într-un spital de stat. Fiul uneia dintre beneficiare lucrează la Finanţe, are vilă la Bârnova şi un venit net de 5.200 de lei pe lună. Soţul altei beneficiare ia 3.000 de lei pe lună, ca pensionar MAI, familia locuind într-o vilă impunătoare din Copou. În urma acestor dezvăluiri, prefectul Marian Şerbescu spune că va trimite Corpul de Control la AJPIS Iaşi.”

Ulterior, controlul nu s-a lăsat cu descoperirea vreunei ilegalități.

Am mai găsit două

Newsweek România a aflat că situația de la Iași nu este singulară și a mai găsit două cazuri, la AJPIS-urile din Vaslui și București, ridicându-se întrebarea dacă verificarea sutelor de nume din listele anuale, pe o perioadă mai lungă de timp, nu ar putea duce și la descoperirea altora.

Astfel, într-o singură Hotărâre de Guvern, cea din 23 mai 2019, au primit câte 10.000 de lei Ailincăi Georgeta, soția lui Ailincăi Gheorghe, angajat AJPIS Vaslui și Tulai Dorinel Laurean, angajat la AJPIS București.

Nu am reușit să îl contactăm pe nici unul dintre cei doi, ambii aflându-se în concediu medical, acesta fiind și motivul pentru care au primit ajutoarele, bolile de care suferă fiind foarte grave.

Conform celei mai recente declarații de avere disponibile, cea de anul trecut, Tulai deține o casă de 68 de metri pătrați, un autoturism Dacia Logan și are de returnat un credit de 14.000 de lei, scadent în 2020. La jumătatea lui 2018, el raporta un venit lunar de aproape 3.000 de lei, soția având o pensie de circa 1.000 de lei pe lună.

La aceeași dată, Ailincăi avea două terenuri, un apartament de 55 metri pătrați o casă de 110 metri pătrați, o mașină Skoda. Încasa circa 3.000 de lei lunar, în timp ce soția, angajată tot la o instituție de stat – aproape 4.000 de lei pe lună.

ANPIS: Guverneză principiul nediscriminării

Agenția Națională (ANPIS) care are în subordine aceste AJPIS-uri a transmis că unul dintre principiile pe care se bazează activitatea instituției este ”nediscriminarea”: ”persoanele vulnerabile beneficiază de acțiuni și măsuri de protecție socială fără restricție sau preferință față de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, apartenență politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenență la o categorie defavorizată.”

În ceea ce privește cele șase cazuri, Agenția a afirmat că ”propunerile de acordare (...) au avut la bază situațiile de dificultate în care acestea se aflau, constatate în urma efectuării anchetelor sociale și a analizării documentelor medicale depuse de fiecare solicitant, ca urmare a problemelor medicale deosebite cu care se confruntau, precum și a cheltuielilor mari cu acoperirea costurilor necesare pentru investigații, tratamente, intervenții chirugicale sau achiziționarea de echipamente medicale pe care aceste familii nu și le puteau permite din veniturile proprii.”

 

Cinci întrebări fără răspuns

Rămân, totuși, dubiile legate de respectarea legii/moralitatea în analiza dosarelor. Cu toată compasiunea pentru situațiile de mai sus care reprezintă cazuri grave, se ridică următoarele întrebări:

  1. Cât de obiectivi sunt angajații de la AJPIS-uri atunci când merg pe teren să facă ancheta socială la un (fost) coleg?

  2. Există o inechitate între cei care au nevoie de bani și lucrează la AJPIS-uri și multele familii aflate în sărăcie și boală și care nu află niciodată de oportunitatea depunerii unui astfel de dosar?

  3. Agenția indică o serie de criterii pentru acordarea ajutoarelor (ex.venituri, tipul locuinței, nivelul de îndatorare). Cum se explică, atunci, acceptarea pe listă a unor angajați din a căror declarații de avere reiese că au, totuși, o situație bună spre foarte bună din acest punct de vedere?

  4. ”Aparat auditiv, accident casnic şi operaţia socrului într-un spital de stat” sunt urgențe justificate pentru a fi incluse pe listă?

  5. Au luat cei de la AJPIS locul altora, mai îndreptățiți? REPORTER DE IAȘI scria despre situația lui Adrian Zlate, bolnav de leucemie de 12 ani. „Am depus cerere, documente medicale, s-a făcut anchetă socială şi pe urmă mi s-a spus că dosarul meu este în regulă. Mi s-a mai spus că în cel mult două luni voi primi un răspuns. Am încercat să aflu ce s-a mai întâmplat, dar nu am mai primit niciun răspuns din partea celor de la AJPIS. Solicitasem suma de 1.800 lei pentru a putea cumpăra ulei de canabis, recomandat pentru tratarea leucemiei“, declara Zlate.

De precizat că nu toate solicitările sunt admise. De exemplu, în urmă cu doi ani, la AJPIS Iași, din 80 de cereri, 65 au fost admise.

 

 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te