Un alt virus îi sperie pe oamenii de știință: Nipah - rată de mortalitate de 75%. Nu există vaccin

DE Miruna Moldoveanu | Actualizat: 13.01.2021 - 23:46
Nipah, patogenul cu nume exotic și gazdă comună cu SARS-CoV-2/FOTO: Wikimedia Commons
Nipah, patogenul cu nume exotic și gazdă comună cu SARS-CoV-2/FOTO: Wikimedia Commons

Oamenii de știință încearcă să se asigure că, după SARS-CoV-2, nu se va răspândi pe planetă un alt virus, a cărui rată de mortalitate este de 75% și împotriva căruia nu există un vaccin, scrie BBC.

SHARE

Se numește Nipah, a fost descoperit prima dată în Cambodgia și este prezent în fecalele liliecilor.

„Este o preocupare majoră pentru noi, pentru că nu există tratament, și are o rată de mortalitate mare”, a declarat unul dintre cercetătorii care studiază acest virus. 

Mortalitatea cauzată de Nipah este între 4- și 75%, în funcție de locația focarului. 

În fiecare an, OMS publică o listă extinsă de patogeni care pot să provoace crize de sănătate publică, astfel încât oamenii de știință să își poată prioritiza studiile și finanțarea acestora. OMS se concentrează pe acei viruși care reprezintă cel mai mare risc la adresa sănătății oamenilor, care au cel mai mare potențial epidemic și pentru care nu există vaccinuri. 

Nipah este în top 10 viruși care îngrijorează OMS. 

Sunt mai multe motive pentru care Nipah este considerat sinistru. Are o incubație foarte lungă (chiar și de 45 de zile), ceea ce reprezintă o largă oportunitate pentru o gazdă infectată, care să nu știe că este bolnavă, să împrăștie boala. 

Poate să infecteze un număr mare de specii de animale, făcând astfel și mai mare riscul de răspândire. 

Te poți infecta cu Nipah atât prin contact direct, cât și prin consumarea alimentelor contaminate. 

Cei care se îmbolnăvesc pot să aibă probleme respiratorii, tuse, dureri în gât, dureri și oboseală, dar și encefalită. Este o boală pe care OMS nu dorește să o lase să se răspândească. 

Între 2001 și 2011 au izbucnit 11 focare de Nipah în Bangladesh, din 196 de persoane infectate, 150 au murit. 

Virusul se transmite de la liliecii care stau atârnați în copaci la oamenii care își amplasează piețele, casele, locurile de muncă sub aceștia. Oamenii de știință susțin că transmiterea virusului la om are drept cauză distrugerea habitatului liliecilor, potrivit Digi24.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te