Încheierea deceniilor de cooperare cu Rusia este iminentă la Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) din Geneva, din care oamenii de ştiinţă ruşi urmează să se retragă la sfârşitul acestei luni, informează DPA.
Sfârșitul unei ere științifice: CERN și Rusia își încheie colaborarea din cauza războiului
Beatte Heinemann, directoarea departamentului de fizica particulelor din cadrul centrului German Electron Synchrotron (DESY) din Hamburg, a declarat că retragerea Rusiei ar putea avea multe consecinţe negative pentru proiectul CERN.
"Nu este ca şi cum anumite cercetări ar deveni de acum imposibile din cauza încheierii colaborării, dar asta face într-adevăr ca lucrurile să devină mai dificile şi ar putea exista nişte amânări", a declarat ea.
Citește și: Ursula von der Leyen face apel la Europa să investească mai mult în tehnologie. Am rămas în urmă rău
CERN, care a fost înfiinţat în 1954 în plin Război Rece, este unul dintre cele mai importante centre de cercetare din lume în domeniul fizicii particulelor şi găzduieşte cel mai puternic accelerator de particule din lume. Mai multe mii de oameni de ştiinţă din zeci de ţări lucrează la experimentele desfăşurate în cadrul CERN.
Aproximativ 1.000 de oameni de ştiinţă din Rusia au fost implicaţi în acest centru, a declarat directorul de cercetare al CERN, Joachim Mnich. El a spus că savanţii ruşi au ajutat foarte mult, transmiţând cât mai mult posibil din expertiza lor, înainte să părăsească proiectul.
Citește și: PRECEDENT Cehia permite cetățenilor să se alăture armatei Ucrainei împotriva Rusiei
"Nu putem continua să ţinem în funcţiune o componentă a detectorului, dar sperăm că nu vor exista pierderi majore în ceea ce priveşte randamentul ştiinţific", a adăugat Joachim Mnich.
Administratorii CERN au decis să încheie cooperarea cu Rusia şi cu Belarus ca reacţie la invazia declanşată de Rusia în Ucraina în 2022.
"Oamenii de ştiinţă de la CERN au colaborat cu Rusia în timpul Războiului Rece, animaţi de curiozitatea ştiinţifică, într-un mediu paşnic", a declarat Markus Klute, directorul Institutului pentru Fizica Experimentală a Particulelor din cadrul Institutului de Tehnologie din Karlsruhe (KIT). "Acest lucru nu mai pare de acum posibil şi asta este extrem de ruşinos", a adăugat el.
