Serviciul secret al lui Putin, FSB, 454 de sabotaje în Europa. România, o țintă la Marea Neagră

Încercarea sfidătoare de sabotaj cu drone de pe aeroportul Leipzig a marcat o nouă escaladare a războiului hibrid al Rusiei care vizează obiectivele militare și facilitățile industriei de apărare din Europa.

Analiștii OSINT au remarcat că aceste atacuri devin tot mai frecvente și tot mai sistematice.

Rușii înșiși nu-și mai ascund intențiile: fabricile de armament ale partenerilor Ucrainei se află în vizorul lor, publicate de Mnisterul rus al Apărării.

Serviciul secret al lui Putin, FSB, 454 de sabotaje în Europa. România, o țintă la Marea Neagră

Publicația Ukrainska Pravda analizează campania de sabotaj a Rusiei în Europa și dacă aceasta ar putea pune în pericol continuarea sprijinului pentru Ucraina.

Actele de sabotaj organzate de serviciul secret rus FSB pot contribui la cartografierea infrastructurii care susține logistica militară și la dezvăluirea unor vulnerabilități ce ar putea deveni ținte într-un conflict viitor.

Potrivit hărții întocmită de Clement Molin, România, la Marea Neagră, și Moldova sunt „ținte vii”. Punctele roșii marcând sabotajele Rusiei se unesc într-o linie groasă.

O catastrofă a fost evitată la limită în Germania, în vară. În noaptea de 4 spre 5 august, persoane neidentificate au încercat să atace aeroportul din Leipzig folosind trei drone FPV încărcate cu explozibil.

Ținta lor era o aeronavă ucraineană de tip „Ruslan”, operată de compania Antonov Airlines. Aeronavele „Ruslan” reprezintă o verigă importantă în lanțul logistic militar, transportând încărcături nu doar pentru Ucraina, ci și pentru țările NATO.

O sursă familiarizată cu incidentul a declarat pentru Ukrainska Pravda că ucrainenii au avut parte de trei momente de noroc în acea noapte: încărcătura explozivă a primei drone nu a detonat, a doua dronă s-a prăbușit într-o altă aeronavă, iar a treia nici măcar nu a reușit să decoleze. Poliția a găsit-o abia câteva săptămâni mai târziu, la periferia aeroportului; se pare că ceva îi speriase pe autori.

Potrivit Politico, anchetatorii au observat rapid similitudini între focosul dronei și alte dispozitive explozive improvizate, descoperite în ascunzători amenajate de agenți ruși în diverse locuri din Europa.

Rusia a încercat în repetate rânduri să submineze sprijinul UE pentru Ucraina.

497 de acte de război hibrid al Rusiei în întreaga Europă, 50 în septembrie 2026

Platforma de monitorizare OSINT Malcontent News a înregistrat 497 de acte de război hibrid în întreaga Europă de când Rusia a lansat invazia la scară largă în 2022.

În 454 dintre cazuri, analiștii săi au identificat legături directe cu operațiuni hibride orghestrate de FSB. Atacurile au îmbrăcat diverse forme: atacuri cibernetice, acte de vandalism, sabotaj, incendieri și incursiuni ale unor drone neidentificate.

Citește și: Navele scufundate în partea bulgară a Mării Negre: Una plecase din Galați, cealaltă naviga către Sulina

Analistul OSINT Clement Molin estimează că, doar de la începutul lunii septembrie, au fost consemnate 50 de incidente în Europa, multe dintre acestea fiind probabil legate de campania hibridă a Rusiei.

Cel puțin 10 incidente din ultimele două luni au vizat industria de apărare sau logistica militară.

Serviciile de informații ruse se află în spatele planificării și organizării acestor operațiuni, însă apelează la civili pentru a le pune în practică.

Membri ai unor grupări infracționale locale acționează ca intermediari ai Kremlinului, recrutând persoane și plătindu-le în criptomonede pentru fiecare misiune. La acest proces au participat și foști recrutori ai Grupului Wagner. Printre cei care execută aceste acțiuni se numără adesea și migranți ucraineni recrutați de FSB.

Implicarea locuitorilor din zonă oferă operațiunilor de sabotaj o acoperire convenabilă, făcându-le să pară accidente industriale sau acte de activism anti-război, ecologist ori pro-palestinian.

Totuși, aceeași abordare poate compromite operațiunea în sine: recruții fără pregătire sunt predispuși la greșeli pe care profesioniștii instruiți ar ști să le evite.

Tocmai o astfel de greșeală a contribuit la evitarea unei tragedii în Leipzig.

Sabotaje, tentative de asasinat

Majoritatea actelor de sabotaj din Europa, între 2022 și 2025, nu au vizat facilități ale industriei de apărare. În schimb, acestea păreau menite să amenințe sau să intimideze.

În cele mai multe cazuri, poliția și serviciile de contrainformații au reușit să zădărnicească atacurile – și, uneori, chiar să prevină tentative de asasinat.

De exemplu, în 2024, Rusia a pus la cale asasinarea lui Armin Papperger, directorul executiv al gigantului german din domeniul apărării Rheinmetall, companie care furnizează armament Ucrainei. Complotul a fost dejucat de serviciile de informații americane și germane.

În 2026, situația s-a schimbat radical. Facilitățile industriei de apărare au fost tot mai mult antrenate în campania de sabotaj.

Unul dintre cele mai notabile incidente a fost un incendiu la LPP Holding, producător ceh de drone și sisteme optice. Flăcările au avariat facilitățile de producție și au distrus stocurile din depozit.

În ciuda pagubelor, compania a declarat că livrarea planificată a 40 de drone de atac către Ucraina urma să aibă loc conform programului. Poliția cehă a stabilit imediat că incendiul fusese provocat intenționat și a investigat cazul ca un posibil act terorist.

Un grup pro-palestinian, necunoscut anterior, și-a asumat responsabilitatea, acuzând LPP că fabrică armament pentru Israel.

Compania a respins acuzația, afirmând că nu colaborează cu Elbit Systems și nu produce echipamente pentru Israel. LPP și Elbit Systems anunțaseră un parteneriat în 2023, însă acesta nu s-a concretizat niciodată.

LPP a sugerat că pretextul pro-palestinian ar fi putut fi o operațiune rusă sub acoperire, menită să perturbe colaborarea companiei cu Ucraina.

Un alt act de sabotaj a vizat transformatoare și piloni de înaltă tensiune care alimentau KNDS și MBDA, companii europene importante din industria de apărare, producătoare de rachete și muniție.

Atacul a lăsat 3.000 de locuințe fără energie electrică, iar în apropiere a fost găsit un mesaj graffiti cu textul „Acțiune împotriva războiului”.

Chiar rușii și-au anunțat viitoarele sabotaje

La 15 aprilie, Ministerul rus al Apărării a publicat o listă cu 21 de companii ucrainene și europene care produc drone și componente pentru drone destinate Ucrainei.

Citește și: Trump a format un „grup select” pentru viitorul NATO, fără aliații-cheie. România în ce „tabără” se află?

Documentul preciza adresele unităților de producție și numele respectivelor facilități. Acuratețea listei este greu de verificat din surse deschise, însă mesajul a fost imposibil de trecut cu vederea.

„Momentul în care loviturile devin realitate depinde de ceea ce urmează. Dormiți liniștiți, parteneri europeni!”, a scris Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate, într-un comentariu pe această temă.

La patru luni după declarația lui Medvedev, o operațiune de sabotaj eșuată la Leipzig a demonstrat că Rusia era pregătită să ducă confruntarea cu Europa la un alt nivel.

Pe 10 și 12 august, incendii și explozii au afectat depozitele de muniție ale producătorului de armament EMCO din Bulgaria. Trei zile mai târziu, un incendiu urmat de explozii a izbucnit la o fabrică de muniție KNDS din Italia.

Nici Bulgaria, nici Italia nu au acuzat oficial Rusia pentru aceste explozii. În schimb, autoritățile le-au pus pe seama unor probleme de producție și a erorii umane. EMCO prezintă însă o altă versiune, legând direct incidentele de activitatea companiei și de proprietarul acesteia, Emilian Ghebrev.

Nu este prima dată când compania bulgară devine ținta unor atacuri din partea Rusiei. Ucraina primește muniție de la EMCO încă din 2014 – același an în care au avut loc primele explozii la depozitele sale.

În 2015, serviciul rus de informații militare GRU a încercat să-l otrăvească pe însuși Gebrev. Atacuri similare, soldate cu incendii și explozii, au vizat din nou depozitele EMCO în 2022 și 2023, iar anchetatorii au descoperit o legătură cu Rusia în fiecare dintre aceste cazuri.

În alte cazuri, rușii au fost acuzați direct de sabotaj. La 15 august, persoane necunoscute au incendiat sediul companiei Milrem Robotics din Tallinn, care furnizează Ucrainei roboți tereștri THeMIS.

Incendiul a fost stins rapid, nu s-au înregistrat victime, iar producția a continuat în regim normal. O lună mai târziu, guvernul eston a declarat că incendierea a fost un act de sabotaj orchestrat de serviciile de informații ruse.

Un alt incident a avut loc în Slovacia, spre sfârșitul lunii august. Poliția locală a dejucat o tentativă de incendiere a unei unități de producție Skyeton din estul țării, unde compania ucraineană fabrică sisteme fără pilot.

Reprezentanții companiei au declarat pentru Ukrainska Pravda că agenți ruși încearcă, de asemenea, să vizeze în mod constant facilitățile acesteia din Ucraina.

Incidente similare au fost raportate în Polonia, Franța și Germania. Incendiile la unitățile de producție aparținând WB Electronics, Delair, Rohde & Schwarz și Helsing au fost legate de informațiile militare ale Rusiei.

Explozii de origine necunoscută au zguduit și fabricile sârbe de apărare producătoare de arme care ajung în Ucraina.

Țările europene se descurcă fiecare cum poate

Prin desfășurarea unor astfel de operațiuni în Europa, Kremlinul sondează limitele până la care poate merge.

Moscova evaluează reacțiile țărilor europene la acte de sabotaj și testează reziliența NATO, având grijă să nu depășească pragul care ar putea declanșa Articolul 5 al Alianței.

Citește și: Rusia, amenințări fără precedent: „Un război cu Europa va fi complet diferit și foarte scurt”

Europa nu a elaborat încă un răspuns unitar la aceste evenimente. În cazurile menționate anterior, din Bulgaria și Italia, guvernele s-au abținut să acuze direct Moscova, aparent din teama că un astfel de demers ar putea amplifica și mai mult tensiunile.

Alte țări evaluează cu mai multă luciditate amenințarea venită dinspre est și caută modalități de a contracara sabotajele rusești.

Germania este, probabil, cea mai activă în acest demers. Autoritățile  de aplicare a legii și serviciile de securitate caută depozite de armament pe care agenții ruși le-ar fi putut amenaja în pregătirea unor atacuri viitoare.

Țările europene iau măsuri active pentru a contracara această amenințare.

România și Germania au reținut civili suspectați de colaborare cu Rusia.

Polonia a desfășurat 10.000 de militari pentru a proteja infrastructura critică, după ce unele explozii au avariat linii de cale ferată.

Lituania, Letonia și Estonia au constituit echipe comune de anchetă pentru a investiga atacurile teroriste și actele de sabotaj.

Pe măsură ce avertismentele privind un potențial conflict între UE și Rusia devin tot mai frecvente, serviciile de informații europene și americane subliniază tot mai mult extinderea războiului hibrid purtat de Rusia împotriva Europei. Și guvernele europene încep să conștientizeze amploarea acestei amenințări.

Unul dintre mesajele-cheie ale Conferinței de Securitate de la München din 2026 a fost acela că liderii europeni trebuie să accepte această realitate și să acționeze în consecință.