Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, a anunțat care va fi contribuția UE la garanțiile de securitate pentru Ucraina.
Anunțul a fost făcut la o conferință de presă la Copenhaga, la 29 august, în urma unei reuniuni informale a miniștrilor Apărării din UE.
Kallas a subliniat că UE își va juca pe deplin rolul și va oferi un sprijin substanțial Ucrainei.
UE a decis trimiterea de instructori din statele membre în Ucraina
„Astăzi, miniștrii au discutat despre rolul Europei în garanțiile de securitate, rolul Uniunii Europene și este clar că Europa își va juca pe deplin rolul. Salut faptul că astăzi există un sprijin larg pentru extinderea mandatului misiunii noastre militare EUMAM pentru a oferi instruire și consiliere în Ucraina după stabilirea oricărui armistițiu”, a declarat Kallas, potrivit European Pravda.
Kallas a subliniat că UE este cel mai mare furnizor de instruire și exerciții pentru soldații ucraineni.
„Am instruit peste 80.000 de soldați până acum și trebuie să fim pregătiți să facem mai mult. Aceasta ar putea include plasarea de instructori UE în academiile și instituțiile militare ucrainene”, a spus ea.
„În paralel, misiunea noastră civilă poate consolida rezistența Ucrainei împotriva atacurilor hibride ale Rusiei”, a adăugat Kallas.
Rusia pare să respingă toate demersurile aliaților în frunte cu Trump
Rapoartele indică faptul că liderii europeni iau în considerare crearea unei zone tampon de 40 de kilometri între forțele ucrainene și ruse, ca parte a unui potențial acord de pace.
Zona demilitarizată ar urma să fie patrulată probabil de trupe neutre de menținere a păcii dintr-o țară terță.
Citește și: „Pacea” lui Putin. Rusia a bombardat sediul UE și Consiliul britanic din Kiev și a cerut negocieri
În plus, Potrivit Politico, Comisia Europeană lucrează și la un mecanism de transfer al activelor rusești înghețate în valoare de aproape 200 de miliarde de euro către un fond special destinat reconstrucției postbelice a Ucrainei.
Rusia a respins ideea prezenței unor trupe europene în Ucraina sau a unor forțe din orice țară NATO, deși inițiatorul discuțiilor de pace, președintele american Donald Trump, a declarat că Putin ar fi fost de acord cu astfel de garanții.
Citește și: Putin vrea război la Marea Neagră. Miza: Coridorul Mijlociu, rută de comerț ce trece și prin România
În plus, Kremlinul a început să-și recite cerințele maximaliste, deși susține că vrea un dialog pentru pace.
„Un acord de pace ar trebui să includă demilitarizarea, denazificarea, statutul neutru, nealiniat și denuclearizat al Ucrainei, recunoașterea realităților teritoriale, asigurarea drepturilor limbii ruse, a populației vorbitoare de limbă rusă și încetarea persecuției ortodoxiei canonice”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.