Putin vrea război la Marea Neagră. Miza: Coridorul Mijlociu, rută de comerț ce trece și prin România.
Kremlinul urmărește cu îngrijorare interesul geopolitic și economic crescând pentru ruta de transport Coridorul Mijlociu, ce ocolește Rusia, subminându-i grav interesele.
Având în vedere că Rusia este supusă unor sancțiuni și comerțul maritim este perturbat în punctele de restricție, este necesară urgentarea securizării lanțurilor de aprovizionare, iar aceasta duce la reapariția unei rute comerciale străvechi.
Putin vrea război la Marea Neagră. Miza: Coridorul Mijlociu, rută de comerț ce trece și prin România
Invazia Rusiei în Ucraina a generat nu numai tulburări și reevaluări politice semnificative, dar implică și transformări semnificative ale rutelor de transport eurasiatice, pe care Putin le voia sub controlul său.
Și, în timp ce se lucrează intens pentru o negociere directă Rusia-Ucraina la Istanbul, la 15 mai, pentru un armistițiu de cel puțin 30 de zile, Putin gândește deja un alt război.
Reapariția rutei Coridorul Mijlociu, care ocolește Rusia, este miza capitală a următorului război.
Coridorul Mijlociu pornește din China, trece prin Asia Centrală, Marea Caspică, Caucazul de Sud și apoi una dintre ramificații duce direct în UE. Traficul de-a lungul Coridorului Mijlociu este în plină expansiune.
În cadrul celui de-al 8-lea Congres Internațional Blue Black Sea, găzduit de Universitatea Marmara din Istanbul, în perioada 8-9 mai, sub tema „Rezolvarea conflictelor, sustenabilitate și dezvoltare”, s-a discutat despre dezvoltarea acestei rute.
Evenimentul a reunit cadre universitare, oficiali, ONG-uri și reprezentanți ai sectorului privat pentru a discuta despre energie, conectivitate, sustenabilitate de mediu și securitate regională, potrivit Anadolu.
Turcia, factor cheie în dezvoltarea Coridorului Mijlociu
Turcia este un factor cheie în inițiativele Cooperării Economice la Marea Neagră (CEMN) vizând inclusiv infrastructura energetică, proiectele rutiere și cooperarea regională.
„Turcia continuă să aducă contribuții valoroase la obiectivele organizației, în ciuda provocărilor”, a declarat Lazăr Comănescu, secretarul general al CEMN, cu sediul la Istanbul,. „Acesta este un lucru pe care toate statele membre îl recunosc și îl salută.”
El a subliniat că Marea Neagră este un centru economic strategic care leagă Europa, Asia și Orientul Mijlociu și că interdependența dintre țările din regiune va crește în importanță.
Coridorul Mijlociu „nu poate funcționa fără Marea Neagră”
Regiunea Asia-Pacific a devenit „motorul” economiei globale, fiind în curs de desfășurare noi inițiative pentru a consolida conectivitatea Europa-Asia prin rute de energie verde și curată care trec prin Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria.
„Fără Marea Neagră, Coridorul Mijlociu nu poate funcționa”, a declarat secretarul general al CEMN. „Turcia joacă un rol activ aici.”
Această mișcare strategică este legată de dinamica globală mai largă, spunând că protecționismul comercial a crescut de când președintele SUA, Donald Trump, a preluat mandatul, ceea ce a dus la necesitatea unor parteneriate globale mai rezistente.
Regiunea CEMN cuprinde 13 țări cu o populație totală de 350 de milioane, ce reprezintă o zonă economică majoră cu potențial neexploatat.
„Cu cât cooperarea în regiune este mai bună, cu atât beneficiile pentru statele membre sunt mai mari”, a spus el.
Coridorul Mijlociu subminează Coridorul Nordic al Rusiei
Coridorul Mijlociu – cunoscut și sub numele de Ruta Internațională de Transport Transcaspică (TITR) – este o dezvoltare instituțională multilaterală care leagă rețelele de transport feroviar de marfă containerizate ale Republicii Populare Chineze și Uniunii Europene prin economiile Asiei Centrale, Caucazului, Turciei și Europei de Est.
Coridorul Mijlociu este cea mai scurtă rută de pe coasta Pacificului a Chinei către Europa și a fost considerat a doua cea mai bună opțiune după Coridorul Nordic (un coridor de transport alternativ care leagă Europa de Asia prin Rusia) pentru conectarea Europei și Asiei, oferind o reducere potențială a distanței de tranzit de până la 3000 km.
Până acum, principala rută comercială terestră dintre Europa și China este Coridorul Nordic, un sistem feroviar de transport de marfă ce traversează Rusia și are o capacitate de transport de peste o sută de milioane de tone.
Însă, în urma invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, Coridorul Nordic a devenit o povară politică și financiară, în special pentru aliații și partenerii NATO care sunt dornici să reducă dependența de Rusia și pentru țările din Occident care sunt reticente în a sprijini Rusia.
Țările occidentale și-au manifestat interesul pentru dezvoltarea Coridorului Mijlociu. Ruta ar contribui la asigurarea infrastructurii necesare strategiei de diversificare economică a Uniunii Europene.
Componenta critică a acestei rute este coasta Georgiei la Marea Neagră, în special porturile Batumi, Kulevi, Poti și Supsa, care asigură ultimul segment maritim al rutei.
Citește și: Turcia vrea conducerea forțelor navale din Marea Neagră împotriva Rusiei. Exerciții în România
Există proiecte de modernizare în curs de desfășurare aici, în special în ceea ce privește instalațiile portuare din Poti, iar Georgia cooperează cu Azerbaidjanul și Kazahstanul pentru a dezvolta o nouă rută de transport maritim între Poti și portul Constanța din România.
Al cincilea port major de-a lungul coastei Georgiei la Marea Neagră, Anaklia, este în prezent revitalizat și, la un moment dat (conform planurilor), era programat să fie cel mai mare port din Marea Neagră.
Citește și: Putin adaugă Odesa pe lista „orașelor rusești”. Marea Britanie trimite nave și trupe la Marea Neagră
Astfel, în timp ce SUA cred că principalele obstacole în negocierile de pace Ucraina-Rusia sunt teritoriile ocupate parțial de ruși, Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, de fapt, Putin a urmărit și urmărește un obiectiv mult mai amplu: controlul Mării Negre și implicit al rutelor comerciale de transport.
Și-și reorganizează planurile pentru un război inclusiv cu țări NATO riverane, cum este și România.
