Rusia acuză China că a „explodat” prețurile la componente militare: „Nu se comportă ca un aliat, ne jefuiesc”
Dependența economică și militară a Rusiei de China a devenit critică după sancțiunile occidentale, iar oficialii de la Moscova acuză Beijingul că „profită fără rușine” de nevoile Kremlinului. Prețurile pentru componentele cu dublă utilizare furnizate de China au crescut cu 87%.
După impunerea sancțiunilor fără precedent de către Occident, Rusia lui Vladimir Putin a ajuns într-o dependență aproape totală de China, atât la nivel economic, cât și militar.
„Prietenia fără limite”, anunțată de Xi Jinping înaintea războiului din Ucraina, s-a transformat într-o vulnerabilitate strategică pentru Moscova, potrivit The Moscow Times.
Rusia, tot mai dependentă de China după sancțiunile occidentale
Oficialii ruși afirmă că „furnizorii chinezi profită fără rușine” de situația creată de izolare, în special în ceea ce privește livrările de componente militare, extrem de necesare industriei de apărare.
Conducerea de la Beijing vede o eventuală înfrângere a Rusiei ca pe o oportunitate periculoasă pentru Statele Unite de a-și concentra atenția strategică asupra Chinei.
Ministrul chinez de externe, Wang Yi, i-a transmis acest lucru șefei diplomației europene, Kaja Kallas, în iulie. Totuși, datele comerciale arată că sprijinul Chinei este motivat economic, nu politic.
Citește și: Un oficial din domeniul informațiilor de la Kiev acuză China că ajută Rusia să lanseze rachete
Conform unui studiu al Institutului pentru Economii Emergente (BOFIT) al Băncii Finlandei, prețurile bunurilor chinezești controlate la export, multe cu dublă utilizare au crescut cu 87% între 2021 și 2024, în timp ce pentru alte țări majorarea a fost de doar 9%.
„China a devenit un partener economic practic de neînlocuit pentru Rusia de la invazia Ucrainei... Companiile chineze și-au consolidat pozițiile puternice pe piețele rusești”, se arată în concluziile studiului.
„China nu se comportă ca un aliat”
Un înalt oficial occidental a declarat pentru Financial Times că, deși Occidentul și-ar dori izolarea totală a industriei militare ruse, faptul că firmele chineze cresc atât de mult prețurile reprezintă „un rezultat destul de bun”.
„Dacă ridici prețul unui produs cu 80%, aproape înjumătățești ceea ce pot cumpăra de fapt”, a spus acesta.
Un oficial rus a confirmat situația și a ridicat tonul criticilor: „China nu se comportă ca un aliat. Uneori ne dezamăgește și oprește plățile, alteori profită de situație, alteori este un jaf pur și simplu, și nu este comportament de aliat în asta”.
Volumul comercial dintre China și Rusia a ajuns la 254 de miliarde de dolari în 2024, față de 146,9 miliarde în 2021. Totuși, studiul BOFIT arată că această creștere se datorează majorării prețurilor, nu volumelor de produse.
Un exemplu relevant vine din importurile rusești de rulmenți cu bile fabricați în China, care au crescut cu 76% ca valoare, dar volumul a scăzut cu 13%.
Sancțiunile au limitat accesul Rusiei la tehnologie, forțând-o să cumpere produse critice la prețuri mult mai mari.
„Fără ei nu am putea fabrica nicio rachetă”
China furnizează Rusiei materii prime, mașini, echipamente electrice și componente esențiale pentru industria de apărare.
Citește și: Putin, la mâna lui Xi Jinping. „Fără China, Rusia nu poate produce nicio rachetă. Pierdem războiul”
„Fără ei, nu am putea fabrica nicio rachetă, darămite drone, iar întreaga economie s-ar fi prăbușit de mult. Dacă voiau chinezii, războiul s-ar fi încheiat de mult”, a declarat un oficial rus.
După 2021, exporturile chinezești către Rusia au crescut cu peste 70%, iar expansiunea este vizibilă în sectoarele strategice, precum mașini și echipamente electrice.
În domeniul auto, China a umplut rapid golul lăsat de producătorii europeni: exporturile de automobile chinezești către Rusia au crescut cu 971% între 2021 și 2024.
Importurile Chinei din Rusia au crescut cu 13%, în special în zona combustibililor. Totuși, Beijingul menține o strategie de diversificare, evitând o dependență față de petrolul rusesc.
În timp ce ponderea Chinei în exporturile de energie ale Rusiei a crescut de la 25% la 38%, dependența Chinei de combustibilii ruși a urcat doar cu 6%. Rezultatul: Moscova devine tot mai legată de piața chineză, dar Beijingul își păstrează libertatea de manevră.
Atât timp cât sancțiunile rămân în vigoare, Rusia este blocată într-o relație economică asimetrică, în care Beijingul dictează ritmul jocului.
