Prim-ministrul centrist conduce un guvern minoritar într-un parlament blocat, împărțit în trei blocuri, dintre care două sunt hotărâte să-l înlăture.
Bayrou, în vârstă de 74 de ani, va trebui să dea dovadă de abilități politice neobișnuite dacă vrea să-și păstreze funcția pe care a obținut-o în urmă cu mai puțin de nouă luni, după ce predecesorul său, Michel Barnier, a fost înlăturat, arată economist.com.
Piețele finaciare sunt deja nervoase, deoarece Franța se îndreaptă spre o nouă perioadă de instabilitate politică. După anunțul lui Bayrou, diferența de randament a obligațiunilor franceze pe zece ani față de obligațiunile germane, indicele de referință al zonei euro, s-a mărit de la 0,69 la 0,73.
Citește și: Franța ia în calcul folosirea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei
Sfârșitul verii urma să fie un moment politic dificil pentru domnul Bayrou. El a elaborat un buget pentru 2026, care include promisiunea unor economii de 44 de miliarde de euro (51 de miliarde de dolari) pentru a încerca să reducă deficitul bugetar de la 5,4% din PIB în 2025 la un nivel încă prea ridicat de 4,6% în 2026.
Citește și: Germania intră în alianța Franța-Marea Britane pentru descurajarea nucleară a Rusiei
Premierul Franței ar putea fi demis pentru un deficit bugetar de 2 ori mai mic decât al României
Acestea includ o mulțime de măsuri nepopulare, în special eliminarea a două dintre cele 11 zile libere legale ale țării. Timpul petrecut pe plajă în această vară pare să fi întărit ostilitatea populară față de pierderea acelor zile libere suplimentare. 84% au declarat într-un sondaj din august că sunt împotriva ideii, față de 73% în iulie.
În loc să aștepte să prezinte bugetul său nepopular parlamentului, Bayrou a optat pentru un atac preventiv. „Țara noastră este în pericol”, a declarat el pe un ton grav și marțial în după-amiaza zilei de 25 august.
Datoria publică a Franței, de 114% din PIB, este mai mică decât cea a Greciei și Italiei în cadrul UE. „Dependența de datorie a devenit cronică”, a continuat Bayrou. El a remarcat că Franța va cheltui anul acesta mai mult pentru serviciul datoriei (66 de miliarde de euro) decât pentru educație sau apărare.
Bayrou, care a făcut campanie pentru președinția franceză în 2012, într-o cruciadă împotriva dependenței țării de cheltuielile publice, a îndemnat parlamentul să ia în serios riscul de a nu face nimic. Votul de încredere de luna viitoare, a spus el, nu va viza măsurile bugetare în sine, ci o întrebare simplă: este parlamentul de acord că există o „urgență națională” care necesită redresarea finanțelor publice?
