Mărturia fotbalistului FC Metz care a supravieţuit infernului din clubul din Crans-Montana. „Ca paralizat”
Un fotbalist al echipei FC Metz a supravieţuit infernului din clubul din celebra stațiune elevețiană de schi Crans-Montana, din noaptea de Revelion 2026, soldat cu 41 de morți și 115 răniți, și a povestit prin ce a trecut.
Tânărul jucător de la Metz, Tahirys Dos Santos, a povestit pentru Paris Match cum a supravieţuit tragediei din barul La Constellation, din Crans-Montana, din noaptea Anului Nou, relatează News.ro.
Mărturia fotbalistului FC Metz care a supravieţuit infernului din clubul din Crans-Montana. „Ca paralizat”
Într-un interviu emoţionant pentru Paris Match, Tahirys Dos Santos (19 ani), jucător la FC Metz, care a suferit arsuri pe 30% din suprafaţa corpului (spate, braţe, mâini, faţă) în timpul incendiului mortal dintr-un bar din Crans-Montana (Elveţia), a revenit asupra acestor evenimente dramatice, la cinci săptămâni după producerea lor.
El explică cum a ajuns în flăcări în timpul petrecerii de Anul Nou organizate la La Constellation, care s-a soldat cu un bilanţ teribil de 41 de morţi şi 115 răniţi.
Citește și: Zi de doliu național, în Elveția, pentru comemorarea victimelor incendiului din barul din Crans-Montana
„Am ajuns la ora 00:30-01:00 aproximativ. Am coborât pentru că Coline (n.r.: prietena lui) voia să meargă la toaletă. Am însoţit-o. Am ieşit înainte, mă îndreptam spre primul etaj şi acolo am văzut focul.
S-a întâmplat foarte repede, nu m-am gândit prea mult. M-am dus direct la Coline şi am fugit pe scări. După aceea, nu-mi mai amintesc nimic”, povesteşte jucătorul de 19 ani.
Povestea lui abordează şi modul în care s-a îngrijorat pentru prietenii săi. „Auzeam multe ţipete, a fost o agitaţie în mulţime. Nu ştiam dacă prietenii mei mai erau în viaţă sau nu. Eram ca paralizat. Le strigam numele, dar nu primeam niciun răspuns.”
Citește și: Elveția a deschis un dosar penal împotriva administratorilor barului din stațiunea unde a avut loc incendiul
Până când una dintre prietenele lui l-a găsit şi l-a dus la locul unde se adunaseră mai mulţi răniţi.
„Amandine, o studentă, a sosit. Era cu mine. Se poate spune că mi-a salvat viaţa. Mă liniştea. Am fost dus direct la ambulanţă. Nu-mi simţeam spatele”, a explicat cel care încă nu ştie ce va face în continuare cu cariera sa.
„Sunt în viaţă, asta e cel mai important, aspectul fizic vine pe plan secund. Nu mă concentrez prea mult pe fotbal, cel mai important este să mă refac bine.”
Şi prietena lui se recuperează după o comă de trei săptămâni, după ce a fost arsă pe aproape toate părţile corpului, cu excepţia pieptului, abdomenului şi feţei.
