„Sunt onorat de decizia aliaţilor din NATO de a-mi prelungi mandatul de secretar general până la 1 octombrie 2024.
Puntea transatlantică între Europa & America de Nord ne-a asigurat libertatea & securitatea pentru aproape 75 de ani şi, într-o lume mai periculoasă, Alianţa noastră este mai importantă ca oricând”, a scris el pe Twitter, cu numai o săptămână înaintea Summitului de la Vilnius din 11-12 iulie.
Mandatul lui Stoltenberg ca șef al NATO, prelungit până 1 octombrie 2024
Această prelungire, aşteptată de câteva săptămâni în absenţa consensului asupra numelui unui eventual succesor, a fost confirmată în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor la NATO ai celor 31 de state membre ale organizaţiei euro-atlantice.
Numit la 1 octombrie 2014 pentru un mandat de patru ani, Stoltenberg (64 de ani) a efectuat deja două mandate şi în 2022 postul i-a fost prelungit cu un an, până la 30 septembrie 2023, în contextul lansării invaziei ruse în Ucraina.
Citește și: Stoltenberg, mesaj ferm pentru Rusia și Belarus: „NATO își va apăra fiecare centimetru de teritoriu”
Norvegianul este deja al doilea cel mai longeviv secretar general al NATO, după olandezul Joseph Luns care a condus Alianţa în perioada 1971 - 1984. Stoltenberg a obţinut recunoaşterea internaţională ca mediator între interesele uneori foarte diferite ale ţărilor membre.
Chestiunea aderării Ucrainei la NATO se va afla în centrul Summitului de la Vilnius. Deşi este exclusă o aderare atât timp cât ofensiva militară rusă continuă, Kievul doreşte garanţii pentru perioada post-conflict.
Citește și: Jens Stoltenberg nu mai vrea în fruntea NATO. Să fie un culoar pentru Geoană sau Iohannis?
„Avem nevoie de un semnal foarte clar şi inteligibil la Summitul de la Vilnius, potrivit căruia Ucraina poate deveni membru deplin al NATO după război”, a declarat recent preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a bulversat securitatea în Europa, determinând Finlanda şi Suedia să dorească să se alăture umbrelei protectoare a Alianţei Nord-Atlantice. Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic stipulează că un atac contra unui membru „va fi considerat un atac împotriva tuturor membrilor”.
După trei decenii de nealiniere militară, Finlanda, ce are o frontieră terestră comună cu Rusia cu o lungime de 1.300 de kilometri, a devenit la începutul lunii aprilie a 31-a ţară membră a NATO.
În privinţa Suediei, procesul de ratificare a aderării acestei ţări la NATO este blocat în prezent de Turcia şi Ungaria.
Comentarii 0