Generalii Europei avertizează oamenii să se pregătească de război. "Să acceptăm pierderea copiilor noștri!"
Generalii de armată ai Europei avertizează oamenii de pe Bătrânul Continent să se pregătească de război. "Să acceptăm pierderea copiilor noștri!" - spune un comandant al forţelor armate.
„Trebuie să acceptăm pierderea copiilor noștri!” Pentru cetățenii Franței, declarația din noiembrie a generalului Fabien Mandon, comandantul Forțelor Armate, a căzut ca un trăsnet.
Posibilitatea unui conflict cu Rusia, până în anul 2030, a spus el, înseamnă că toată lumea - nu doar Armata - trebuie să fie pregătită; Franța ar fi vulnerabilă dacă nu ar fi pregătită să sufere.
Cu toate acestea, cuvintele sale au fost întâmpinate cu indignare și neîncredere. Europa de Vest se chinuie să înțeleagă că trăiește „într-un spațiu între pace și război”, așa cum a spus Blaise Metreweli, șeful spionajului britanic, pe 15 decembrie.
Generalii Europei avertizează oamenii să se pregătească de război
Pentru țările apropiate geografic de Rusia - în special Ţările Baltice, Polonia și țările nordice - conceptul de „pregătire de război” este bine înțeles.
Dar în capitale precum Parisul, care este mai aproape de Alger decât de Kiev, amenințarea pare îndepărtată: ceva de urmărit pe micul ecran.
De aici și alarma șefilor forțelor de securitate. Pe 11 decembrie, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a declarat sumbru că „trebuie să fim pregătiți pentru amploarea războiului pe care l-au îndurat bunicii sau străbunicii noștri”.
Câteva zile mai târziu, mareșalul aerian Sir Richard Knighton, șeful forțelor armate britanice, a declarat că securitatea „nu poate fi externalizată doar către forțele armate”, conform The Economist.
Astfel de avertismente sunt respinse drept tactici de intimidare, de către unii politicieni din opoziție. Fabien Roussel, liderul Partidului Comunist din Franța, a numit discursul generalului Mandon „o incitare la război intolerabilă”.
Guvernele europene însă încep să reacționeze în două moduri principale. În primul rând, prin reintroducerea unei forme de serviciu militar. În al doilea rând, prin pregătirea civililor pentru conflict. În decembrie, guvernul german a convenit asupra unui nou model de recrutare a Armatei.
Citeşte şi: Război în Ucraina: Atac cu drone Shahed asupra blocurilor de locuințe din Zaporojie, trei civili uciși
Începând cu anul acesta, toți tinerii de 18 ani vor primi un chestionar care le va evalua disponibilitatea de a servi în armată. Începând cu anul viitor, bărbații de 18 ani vor susține un examen medical.
Aceasta va crea o bază de date cu cine ar putea fi mobilizat, parte a ceea ce Boris Pistorius, ministrul Apărării, numește Kriegstüchtigkeit sau „pregătire de război”.
Luna precedentă, Emmanuel Macron, președintele Franței, a anunțat zece luni de serviciu militar voluntar plătit, pentru tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, începând din acest an (serviciul obligatoriu a fost abolit în anul 1997).
Citeşte şi: Franța a declarat că nu va putea să furnizeze combustibil trupelor sale în caz de război
Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, are în vedere instruirea militară pentru toți bărbații adulți, deși nu există propuneri ferme.
La fel ca în Germania și Franța, accentul se pune pe constituirea unei rezerve - și pe transmiterea unui mesaj adversarilor. Franța și Germania s-au inspirat ambele de la țările nordice.
Finlanda și Norvegia au recrutare militară obligatorie de zeci de ani. Toți bărbații finlandezi sunt chemați în armată la 18 ani, iar finlandezii sunt așteptați să contribuie la apărarea colectivă a țării.
Exemplul Suediei
Germania își bazează noul model pe cel mai recent exemplu: al Suediei. În anul 2018, ca parte a strategiei sale de „apărare totală”, guvernul suedez a reintrodus un sistem mai vechi.
Toți bărbații și femeile trebuie să se înregistreze la 18 ani. Armata recrutează o mică parte, pentru o perioadă de 11 luni de serviciu militar.
Majoritatea analiștilor din domeniul Apărării cred că Germania va avea nevoie, la un moment dat, de serviciul militar obligatoriu, pentru a-și atinge obiectivele ambițioase de recrutare.
Forţă de rezervă voluntară
Răspunsul Europei este însă inegal. Italia a suspendat recrutarea obligatorie în anul 2005. Guido Crosetto, ministrul Apărării, intenționează să prezinte parlamentului anul acesta un proiect de lege pentru o forță de rezervă voluntară.
Acest lucru ar ajuta la compensarea deficitului de personal al forțelor armate, de 30.000 - 40.000 de persoane. Însă planurile sale rămân vagi.
În Spania, guvernul a majorat cheltuielile pentru Apărare, dar planifică doar o creștere modestă a numărului de personal, cu un efectiv niminal de 7.000 de persoane, până în anul 2029, și nu se vorbește despre recrutare.
"Anul sabatic" şi "săptămâna pregătirii"
Nici măcar Marea Britanie, care are planuri ambițioase de reînarmare, nu vorbește despre asta. Forțele sale armate lansează un program de „an sabatic”, pentru tinerii sub 25 de ani.
Când vine vorba despre pregătirea civilă pentru război, decalajul dintre țările nordice, baltice și Polonia și țările occidentale este și mai mare.
În fiecare an, Suedia organizează o „săptămână a pregătirii”, pentru a-și concentra atenția. În anul 2024, guvernul a trimis fiecărei gospodării o broșură de 32 de pagini, care menționează:
Cum să-ţi faci stocuri ca lituanienii
„Din anul în care împliniți 16 ani, până la sfârșitul anului în care împliniți 70 de ani, faceți parte din apărarea totală a Suediei și sunteți obligat să serviți în caz de război sau de amenințare cu războiul.”
Ghidul explică cum trebuie să facă suedezii stocuri acasă (baterii, lanterne, conserve, apă îmbuteliată, hârtie igienică și multe altele) și cum să ajungeți la un adăpost de apărare civilă.
Ghidul comparabil al Lituaniei enumeră tot ce este necesar pentru a supraviețui timp de trei zile, până la o frânghie și un binoclu.
Întreaga societate
Suedia intenționează să majoreze cheltuielile pentru apărare civilă la 19,4 miliarde de coroane suedeze (2,1 miliarde de dolari) în anul 2028, față de 2,7 miliarde de coroane suedeze, în anul 2022.
„Punem mult accent pe adoptarea unei abordări care să implice întreaga societate”, spune Carl-Oskar Bohlin, ministrul Apărării Civile.
Puține țări din Europa de Vest au ceva comparabil. În noiembrie, Olanda a trimis fiecărei gospodării o broșură despre pregătirea pentru situații de urgență, inclusiv pentru război.
Franța și-a pregătit cetățenii pentru atacuri teroriste, dar nu pentru tipul de conflict descris de dl Rutte: „distrugere, mobilizare în masă, milioane de persoane strămutate, suferință pe scară largă”.
Spania și Italia nici măcar nu au o conversație publică. Un sondaj realizat în nouă țări, publicat în decembrie, a confirmat diviziunile Europei cu privire la această amenințare.
77% dintre polonezi au considerat că există "un risc ridicat” de război cu Rusia, în următorii ani, alături de doar 34% dintre italieni.
Europenii au fost de acord că nu sunt pregătiți. În medie, 69% au declarat că țara lor nu va fi capabilă să se apere împotriva Rusiei, inclusiv 85% dintre italieni, 69% dintre germani, 58% dintre polonezi și 51% dintre francezi.
