Frig în case la iarnă? Rezervele de gaze ale Europei, periculos de scăzute. Germania, vulnerabilitatea „Nr 1”

Rezervele de gaze naturale ale Europei se reduc periculos de mult, existând riscul apariţiei unor noi probleme energetice dacă războiul din Iran continuă şi valurile de frig vor determina creşterea cererii de încălzire pe durata iernii.

Însă cel mai mare consumator de energie al continentului nu pare prea îngrijorat. Germania reprezintă cea mai mare vulnerabilitate a UE, deoarece dimensiunea sa imensă înseamnă că deficitele de gaz de acolo s-ar putea resimţi în ţările vecine, determinând creşterea preţurilor în întreaga Uniune, dacă nu reuşeşte să-şi refacă rezervele, relatează News.ro, citând Politico.

Citește și: Facturile la gaze și încălzire, pe cale să explodeze. Nivelul stocurilor, scăzut

Frig în case la iarnă? Rezervele de gaze ale Europei, periculos de scăzute. Germania, vulnerabilitatea „Nr 1”

Acest lucru a determinat apariţia unor apeluri din ce în ce mai numeroase adresate Berlinului să facă ceva de neimaginat: să intervină în mod direct pentru a-şi îndruma giganţii energetici controlaţi de stat să cumpere gaze la orice preţ, abandonând ani de doctrină a pieţei libere în materie de politică energetică.

Până în prezent, guvernul Germaniei a refuzat să cedeze, chiar dacă nu îndeplineşte obiectivele UE şi se confruntă cu riscul unor penurii fizice de aprovizionare încă din noiembrie.

Este un pariu pe faptul că pieţele vor rezolva totul, chiar dacă războiul şi vremea caniculară distorsionează stimulentele tradiţionale şi perturbă lanţurile de aprovizionare globale.

Citește și: Facturile la energie, povara lunară care îi împinge pe români spre sărăcie. 33% din gospodării, vulnerabile

"Nivelurile de stocare nu sunt doar excepţional de scăzute pentru această perioadă a anului, ci sunt la un minim istoric", a declarat Sebastian Heinermann, directorul general al INES, cea mai importantă asociaţie germană din domeniul stocării gazelor.

El a avertizat însă că Germania se bazează în continuare pe o abordare învechită, orientată către piaţă, pentru a-şi reface rezervele, chiar şi atunci când "nu mai există aproape deloc stimulente economice de piaţă".

Rezervele de gaze ale Europei, la cel mai scăzut nivel din 2011

De la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, ţările UE au fost obligate să atingă obiectivele de stocare a gazelor naturale de 90% din capacitatea naţională până în iarnă, pentru a preveni deficite grave de aprovizionare.

UE a redus acest obiectiv la 80% în urma izbucnirii războiului din Iran, pentru a preveni achiziţiile sub imperiul panicii.

De obicei, realimentarea este responsabilitatea comercianţilor şi a furnizorilor de utilităţi, care cumpără gaz la preţuri mici vara pentru a-l stoca şi a-l vinde apoi iarna, obţinând profit.

Însă cumpărătorii afirmă că preţurile mai ridicate din vară, ca urmare a războiului din Iran şi a schimbărilor climatice, au răsturnat această dinamică, lăsând rezervele de gaz din întreaga Uniune la aproximativ 58% din capacitatea naţională, cu 16 puncte procentuale sub media istorică pe 5 ani şi la cel mai scăzut nivel din 2011.

Rezervele scăzute au contribuit deja la creşterea presiunii asupra preţurilor la gazele naturale, legată de tensiunile reînnoite din jurul Strâmtorii Ormuz, preţul de referinţă european al gazelor naturale fiind acum constant mai ridicat decât a fost în primele patru luni ale războiului cu Iranul.

Comisia Europeană, braţul executiv al UE, a declarat că blocul nu se confruntă cu riscuri de aprovizionare pe timpul iernii.

Însă un raport al firmei de analiză energetică Rapidan estimează că rezervele vor creşte până la doar 65% din capacitatea totală de stocare până în noiembrie, susţinând că atingerea obiectivului UE până în iarnă nu va fi posibilă fără "preţuri semnificativ mai mari".

Risc agravat de robinetul rusesc de gaze

Acest risc a fost agravat, spun analiştii, de decizia blocului din ultimii ani de a înlocui contractele de aprovizionare pe termen lung cu Rusia cu achiziţii pe termen scurt de gaz natural lichefiat tranzacţionat la nivel global.

Aceste încărcături transportate pe mare sunt extrem de mobile şi se îndreaptă către cel care oferă preţul cel mai mare - ceea ce expune cumpărătorii la volatilitatea pieţelor internaţionale, mai ales în contextul pierderii unor surse cheie de aprovizionare din Qatar şi al creşterii cererii din Asia.

Germania, cel mai mare consumator de gaze din blocul european, şi-a umplut rezervele chiar mai lent decât alte ţări, în parte din cauza abordării sale mai puţin intervenţioniste şi orientate către piaţă în ceea ce priveşte reaprovizionarea, comparativ cu mulţi dintre vecinii săi.

Ca urmare, rezervele se situau la doar 47% din capacitatea naţională în luna august, conform celor mai recente date - cel mai scăzut nivel de umplere de când se ţin evidenţe.

Acest lucru este deosebit de îngrijorător, întrucât rezervele ţării sunt importante pentru întreaga Uniune, reprezentând peste 20% din capacitatea de stocare a UE.

Argumentele Germaniei

Cu toate acestea, Berlinul îşi menţine direcţia. Deşi Ministerul Energiei a recunoscut nivelul istoric scăzut al rezervelor ţării, acesta a refuzat să intervină pentru a-i îndruma pe principalii cumpărători de gaze controlaţi de stat, SEFE şi Uniper, să achiziţioneze gaze la preţurile actuale pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor, în loc să aştepte îmbunătăţirea condiţiilor de piaţă.

"Este responsabilitatea companiilor şi a comercianţilor să umple instalaţiile de stocare pentru iarnă", a declarat pentru Politico un purtător de cuvânt al Ministerului Energiei din Germania.

"Umplerea instalaţiilor de stocare sub conducerea guvernului ar constrânge şi mai mult piaţa gazelor şi ar determina o creştere şi mai mare a preţurilor. Situaţia aprovizionării în lunile următoare s-ar deteriora de fapt", a argumentat el.

Dacă aceasta este abordarea corectă va deveni mai clar până la venirea iernii, spune Laurent Ruseckas, analist senior în domeniul gazelor naturale la S& P Global.

Dacă temperaturile vor fi neobişnuit de scăzute pentru această perioadă a anului, comercianţii ar putea fi nevoiţi să achiziţioneze cantităţi suplimentare în ultimul moment, ceea ce ar determina creşterea preţurilor, mai ales dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă.

Pe de altă parte, o intervenţie ar putea determina creşterea prematură a preţurilor în cazul în care iarna se va dovedi blândă.

"Dacă începi să cumperi acum pentru a aduce stocurile la un nivel prestabilit politic, faci ca preţurile să crească acum pentru a te asigura că nu vei avea preţuri mai mari iarna, când va fi frig", a spus Ruseckas.

Reticenţa Germaniei de a acţiona rapid evidenţiază, de asemenea, dificultatea cu care se confruntă sectorul energetic fragmentat al UE în a concura cu economiile asiatice mai centralizate, care au acţionat mai rapid pentru a-şi asigura aprovizionarea, depăşind în mod constant ofertele ţărilor europene chiar şi atunci când rezervele lor se epuizează.

Vecinii Germaniei, primii afectați

Alţii avertizează că sunt posibile şi tensiuni la nivelul aprovizionării fizice. Heinermann, de la INES, a avertizat că chiar şi umplerea rezervelor ţării până la 76% din capacitate - ceea ce, potrivit SEFE, este realizabil - nu ar satisface neapărat nevoile de aprovizionare ale acesteia dacă iarna ar fi "excepţional de rece".

Acest lucru s-ar putea răsfrânge asupra ţărilor vecine cărora Germania este obligată prin tratat să le ofere asistenţă de urgenţă cu gaz, inclusiv Austria, Elveţia, Italia şi Danemarca.

Heinermann a solicitat guvernului german să încurajeze reaprovizionarea mai rapidă prin reducerea tarifelor de reţea la instalaţiile de stocare sau prin eliminarea taxei de conversie, taxe impuse pentru conversia gazului în reţelele naţionale.

Berlinul a dezvăluit deja planuri pentru o nouă rezervă de gaz de urgenţă, dar aceasta va acoperi doar 10% din capacitatea de gaz a ţării şi va deveni operaţională oficial vara viitoare.

Nu este o surpriză faptul că alţi mari consumatori de gaze naturale au apelat deja la sectorul privat.

Ţările de Jos, un alt susţinător al pieţei libere care se confruntă cu rezerve reduse de gaze naturale, a alocat la începutul acestei veri 1,2 miliarde de euro companiei energetice de stat, EBN, pentru a-şi completa mai rapid rezervele.

Însă giganţii energetici din Berlin rămân pe poziţii - deocamdată.

Un purtător de cuvânt al SEFE a declarat pentru Politico că, deşi "conflictele internaţionale" ar putea afecta nivelurile de stocare din Europa, obiectivul de 70% "rămâne realizabil" fără intervenţie.

El a subliniat că 78% din capacitatea de stocare germană a fost deja rezervată, deşi a recunoscut că acest lucru nu se traduce neapărat în volume reale de gaz stocate.

Măsurile de reglementare ar putea fi utile dacă sunt "necesare", dar ar putea distorsiona pieţele şi creşte costurile, a adăugat el, fără a preciza la ce anume.

O purtătoare de cuvânt a Uniper s-a arătat mai puţin încrezătoare, avertizând că ar fi "din ce în ce mai dificil să se atingă nivelurile-ţintă de stocare înainte de începerea sezonului de iarnă" la ritmul actual de umplere.

Însă nici ea nu a mers până la a solicita o intervenţie, pledând în schimb pentru stimulente mai bune pentru realimentare - reflectând apelurile tot mai numeroase ale lobbyiştilor din sectorul gazelor de la Bruxelles de a elimina complet regulile.