Facturile la energie, povara lunară care îi împinge pe români spre sărăcie. 33% din gospodării, vulnerabile

Facturile la energie au ajuns să apese tot mai greu pe bugetele românilor, iar fenomenul sărăciei energetice riscă să afecteze până la finalul anului aproape o treime dintre gospodării, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă.

Facturile la energie, povara lunară care îi împinge pe români spre sărăcie. 33% din gospodării, vulnerabile

Datele prezentate de AEI arată că problema nu mai poate fi redusă doar la prețul curentului sau al gazelor. Pentru multe familii, energia a devenit o povară care adâncește vulnerabilitatea socială, mai ales în locuințele vechi, slab izolate și greu de încălzit.

"Sărăcia energetică nu mai este o temă de sezon. Este o fractură structurală a modelului nostru social și locativ. (…) Iar dacă politicile vor continua să trateze doar prețul, fără să intervină asupra clădirilor, veniturilor și infrastructurii, România va rămâne o țară în care energia nu este doar o utilitate, ci un criteriu de excludere socială", a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Citește și: Sustenabilitatea nu e pentru bogați: e despre cei care vor să-și salveze bugetul

Milioane de gospodării, prinse între facturi mari și venituri mici

Potrivit analizei AEI, 32% dintre gospodăriile din România cheltuie peste 10% din bugetul familiei pentru energie, fiind considerate vulnerabile. Alte 26% locuiesc în case ineficiente energetic, cu un consum ridicat și dificultăți la plata facturilor.

Situația devine și mai gravă pentru gospodăriile care, după plata facturilor, coboară sub pragul sărăciei materiale.

"Sărăcia energetică a devenit o structură socială paralelă, cu mecanisme diferite, dar convergente, care fragilizează milioane de gospodării. Când 32 la sută dintre gospodării cheltuie peste 10 la sută din buget pe energie, nu mai vorbim despre excepții. Vorbim despre un prag sistemic depășit. Iar când 7 la sută dintre gospodării ajung sub pragul materialelor după ce să plătesc facturile , energia nu mai este doar un serviciu; devine un factor direct de sărăcire", a declarat Dumitru Chisăliță.

Citește și: Cum poți să scazi factura la energia electrică cu 35%. Nu este deloc complicat

Analiza mai arată că 11% dintre gospodării se află în subconsum, adică nu își permit să folosească suficientă energie pentru un trai decent. De asemenea, 0,07% dintre gospodării nu au electricitate, iar 0,10% au o nevoie acută de lemne de foc, situații rare ca pondere, dar extrem de grave prin impactul social.

Două Românii energetice: facturi mari și case neîncălzite

AEI vorbește despre existența a două Românii energetice. Prima este cea a gospodăriilor care consumă energie, dar sunt sufocate de costuri. În Vestul țării, 40% dintre gospodării depășesc pragul de 10% din buget alocat energiei. În Centru, procentul este de 35%, iar în Sud-Est ajunge la 36%.

În aceste regiuni, familiile continuă să consume energie pentru că nu au alternativă, însă facturile apasă disproporționat pe venituri. Plafonarea prețurilor a ajutat temporar, dar nu a rezolvat cauzele profunde: locuințe ineficiente, sisteme de încălzire scumpe și lipsa reabilitărilor serioase.

A doua Românie energetică este cea a subconsumului. În Nord-Est, 30% dintre gospodării consumă prea puțină energie, iar în Sud-Vest Oltenia procentul ajunge la 29%.

"Aceste gospodării nu apar în statisticile de ‘facturi uriașe’. Ele nu consumă mult. Consumă prea puțin. Subconsumul este forma cea mai tăcută a sărăciei energetice. Înseamnă camere neîncălzite, umezeală, compromisuri zilnice între căldură și hrană. Este o vulnerabilitate invizibilă în dezbaterea despre prețuri, dar profund vizibilă în realitatea rurală", a declarat Dumitru Chisăliță, președintele AEI.