”Următorul pas trebuie să fie clarificarea formatului pentru negocierile de pace, precum şi a eventualelor garanţii de securitate care, într-o zi, ar putea fi necesare pentru Ucraina”, a afirmat Merz, adăugând că aceste aspecte sunt deocamdată imprevizibile.
”Nu există niciun motiv să vorbim despre trupe în acest moment, suntem departe de acest punct. Vrem ca armele să tacă, ca omorurile să înceteze… la aceste chestiuni ne dedicăm acum, şi nu altora”, a mai spus el.
Europa decide dacă va trimite sau nu trupe în Ucraina. Ce răspuns a dat Germania și Italia?
Liderii Franţei, Germaniei, Marii Britanii şi Poloniei, împreună cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, s-au întâlnit vineri, în marja unui summit în Albania, pentru a discuta despre situaţia din Ucraina.
Citește și: Șefii militari din Europa decid o „apărare colectivă” independentă de NATO. Rusia, inamicul nr.1
Ei au avut, de asemenea, o convorbire telefonică cu preşedintele american Donald Trump, care a anunţat că va vorbi luni cu omologul său rus, Vladimir Putin.
Premierul italian Giorgia Meloni nu a participat la această întâlnire – o absenţă pe care presa italiană a interpretat-o ca pe un gest deliberat de excludere, sugerând că preşedintele francez Emmanuel Macron nu şi-ar fi dorit implicarea ei. Meloni a declarat sâmbătă că Italia este deschisă să participe la orice format internaţional dedicat încheierii războiului, dar a avertizat asupra riscurilor diviziunilor în interiorul Occidentului.
”Unitatea Occidentului a fost cea mai mare forţă a noastră de la începutul invaziei Rusiei. Într-un moment atât de delicat, este important să lăsăm deoparte orice divergenţe personale care ar putea submina această unitate”, a spus Meloni.
Aşteptări neîmplinite la Istanbul
Uniunea Europeană lucrează la un nou pachet de sancţiuni pentru a creşte presiunea asupra Moscovei, după ce primele discuţii directe din ultimii trei ani dintre Rusia şi Ucraina, desfăşurate joi la Istanbul, nu au dus la un armistiţiu. Totuşi, Rusia a fost de acord să continue contactele diplomatice.
”Discuţiile de ieri de la Istanbul s-au încheiat sub aşteptările noastre, în ciuda poziţiei extrem de constructive a negociatorilor ucraineni”, a comentat Merz.
Citește și: După întâlnirea de pace, focuri de armă. Victime civile într-un autobuz vizat direct în Sumî
Poziţia actualului cancelar german în privinţa trupelor de menţinere a păcii reflectă abordarea predecesorului său, Olaf Scholz, care a insistat de asemenea pe negocierea unui acord de pace înaintea oricăror discuţii despre prezenţă militară.
Premierul britanic Keir Starmer s-a arătat anterior dispus să trimită trupe de menţinere a păcii, dar doar cu sprijinul unui angajament de securitate din partea Statelor Unite pentru ţările europene.
Rusia a respins în repetate rânduri ideea ca soldaţi din ţările membre NATO să fie desfăşuraţi pe teritoriul ucrainean.
