Două surori în vârstă de 100 de ani împărtășesc patru sfaturi pentru a rămâne proaspăt mental

DE Florin Budescu | Actualizat: 31.03.2023 - 15:15
Două surori în vârstă de 100 de ani împărtășesc patru sfaturi pentru a rămâne proaspăt mental - Foto: wallpaperflare.com

Două surori în vârstă de 100 de ani, Ruth Sweedler şi Shirley Hodes, împărtășesc 4 sfaturi pentru a rămâne proaspăt mental, pe măsură ce înaintezi în vârstă. Ruth are amintiri impresionante și poate purta o conversație frumoasă despre ce se întâmplă în lume.

SHARE

De-a lungul anilor, străinii și membrii familiei deopotrivă au comentat despre fenomenalele surori centenarele şi vivacitatea lor deosebită.

Sfaturi pentru vivacitate de la două surori centenare

„Doctorului meu îi place să vorbească cu mine”, spune Sweedler. „El spunea: „Ești uimitoare”. Și eu îi spun: „Pentru că sunt bătrână?” Și el spune: „Nu! Pentru că ești sofisticată.”

Sweedler, care locuiește într-o casă de bătrâni din Statul Connecticut, este mândră de felul în care și-a păstrat facultățile mintale: „Nu vorbesc ca o bătrână”, spune ea.

Probabil că o ajută faptul că ea nu se gândește la sine în acest fel: „Nu simt că sunt bătrână”, spune Sweedler, care a împlinit 103 de ani în decembrie.

Citeşte şi: S-a reușit inversarea procesului de îmbătrânire la șoareci: Când va fi folosit și la oameni

Sora ei,, Shirley Hodes, a cărei viață se desfăşoară la aproximativ 800 de mile depărtare cu mașina, în Carolina de Nord, spune cam acelaşi lucru. „Nu sunt atât de bătrână!” spune Hodes, care are 106 ani. „Nu mă simt bătrână, acesta este adevărul”. Încă este încântată să învețe lucruri noi, în special din cărți, conform CNBC.

„Nu am făcut niciodată cuvinte încrucișate”, spune Hodes, dar „am citit întotdeauna mult. Acesta este cel mai bun lucru pentru mintea ta.”

Surorile împărtășesc cele mai bune sfaturi ale lor pentru a rămâne atent şi vioi, pe măsură ce îmbătrânești:

Citeşte şi: O bătrânică n-a dus la poliție un diplomat cu 50.000 de lei găsit la un magazin. A fost amendată

Munca

Lui Sweedler „îi plăcea să lucreze”, spune ea. A fost o actriță amatoare, în producții de teatru locale, și a rămas foarte activă, atât în sinagoga ei, cât și în diferite alte organizații evreiești.

„Nu că aș fi atât de religioasă”, spune ea. „Dar sunt conștientă că sunt evreică și îmi place să mă implic”, Odată, ca parte a unui grup de studiu de prânz și învățare la Sinagogă, ea a citit Biblia Ebraică în șase luni.

Când cei doi copii ai ei erau mai mari, Hodes a primit un loc de muncă cu normă întreagă, ca asistent de profesor. A stat aproape 20 de ani și s-a pensionat abia la 70 de ani. „Mi-a plăcut să lucrez la liceu”, spune ea.

Un test de aptitudini îi spusese că ar fi putut fi ea însăși profesoară. Ar fi fost interesant. Ar fi fost și ea încântată să fie jurnalist, spune ea, deoarece „întotdeauna mi-a plăcut să intervievez oamenii”. Acum, se bazează pe acele abilități, pentru a-i cunoaște pe ceilalți rezidenți ai azilului.

Dacă ești suficient de norocos să ai o muncă care îți place, îmbrățișează-o, spune ea: „Este foarte important să fii absorbit de ceea ce faci”.

Este satisfăcător să îţi „folosești pe deplin talentele tale”, spune ea, și asta „face viața mult mai plăcută”.

Conectați-vă

Atât Hodes, cât și Sweedler vorbesc amplu despre importanța familiei și mai ales a unei căsnicii bune: „Nu există nimic mai bun”, declară Sweedler. „Este atât de minunat să iubești și să fii iubit!”.

„Am fost foarte norocos. Cu soțul meu a fost ușor de înțeles”, spune Hodes. Până la moarte, au avut „o relație minunată”. „Oamenii de care ești înconjurat, prieteni, rude, familie”, adaugă ea, au un efect uriaș asupra ta. „Asta este ceea ce îți vei aminti cel mai mult.”

Deși și soțul lui Sweedler a murit, alte relații apropiate pe care le-a cultivat au durat decenii. „Îmi place să am prieteni. Iubesc oamenii." Fostul președinte al congregației ei încă vine să o viziteze, spune ea, la fel ca și rabinul.

Curiozitatea îți menține mintea activă și angajată, spune Hodes. „Unii oameni nu sunt interesați de nimeni, în afară de ei înșiși”, iar ea nu este așa. „Întotdeauna am fost atât de interesată să aud poveștile oamenilor, mediul. Sunt plini de surprize”.

„Oamenilor le place să vorbească despre ei înșiși”, adaugă ea. „Dă-le doar șansa să se deschidă și să-și amintească ceea ce îți spun”.

Învață

Divertismentul favorizat al lui Sweedler e să i se prezinte idei provocatoare. Când era mai mică, îi plăcea să meargă la teatru, cu prietenii ei. „Am văzut piese minunate!”.

În zilele noastre, ea spune: „Nu mă uit la televizor, cu excepția știrilor. Mă uit la PBS, noaptea”. Emisiunea ei preferată este „60 Minutes”, de la CBS.

Și „îmi place să citesc!”, spune ea. „Aceasta este pasiunea mea”. „Oamenii în vârstă se pot absorbi în ei înșiși, atunci când au afecțiuni și altele. Acest lucru vă poate opri să aveți o minte deschisă”, spune Hodes.

Foamea de cunoștințe a determinat-o să urmeze cursuri de audit, la colegiul local, de îndată ce a ieșit la pensie. Deși a trebuit să stea în primul rând, pentru a putea să-l vadă și audă pe instructor, ea a promovat clasa.

Arta și literatura i-au lărgit orizonturile. „Am niște cărți minunate”, spune ea. Cel mai recent, ea a ascultat cărți audio non-ficțiune despre elefanți, evreii din Salonic și cântăreața de operă din SUA, Jessye Norman. „Sunt destul de diferiți de mediul meu”, iar asta face conținutul interesant: „Întotdeauna sunt atât de multe de învățat!”

Apreciază

Hodes nu a avut niciodată ocazia să meargă la facultate, când era tânără. Este unul dintre puținele ei regrete. Ea și Sweedler erau cei mai mici dintre cei opt copii, care trăiau într-un apartament înghesuit; părinții lor erau imigranți care trebuiau să muncească din greu, pentru a se descurca.

„Trebuia să fim atenți, pentru că eram foarte mulți”, spune ea. Totuși, ea recunoaște că „nu poți avea totul”. Și „când ai lucrurile importante în viață, trebuie să realizezi asta”.

"Secretul meu?

Sunt o persoană norocoasă. Deși am avut boli și probleme, le-am depășit”, spune ea. „Sunt într-o stare de sănătate decentă, mă bucur de sănătate, sunt recunoscătoare pentru o viață minunată. Asta mă susține și mă face să merg”.

În zilele noastre, Sweedler nu poate călători. Deși obișnuia să meargă câțiva kilometri, în fiecare zi, mobilitatea ei este suficient de limitată, încât nici măcar nu poate ieși în mod constant afară. Își dorește ca corpul ei să fie la fel de puternic ca mintea ei.

Dar este recunoscătoare pentru ceea ce are. „Din fericire, încă mai știu să citesc”, spune ea, „și am citit lucruri minunate.”

Hodes este de aceeași părere. Dacă vrei să trăiești mult timp, în formă bună, „dispoziția nu strică”, subliniază ea. "Sunt mulțumită. Am fost binecuvântată”.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te