Călin Georgescu, candidatul prorus la alegerile prezidențiale ar putea fi interzis de CCR după "modelul" rusofilei Diana Șoșoacă, care a fost interzisă anul trecut la alegerile prezidențiale. Ambii folosesc ad-litteram retotrica Moscovei pentru a-și susține planurile pentru "noua Românie" în cazul în care ar ajunge pe cea mai înaltă poziție în statul român.
Cum ar putea fi Călin Georgescu interzis la prezidențiale? Modelul Șoșoacă, preluat de la Putin
Călin Georgescu, un frenetic susținător al politicii pro-ruse și autoproclamat un "admirator al lui Vladimir Putin", a stârnit controverse prin declarațiile sale, care pun sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei și sugerează că România ar putea să profite de "moartea Ucrainei" pentru anexarea "vechilor teritorii".
Într-un interviu recent cu un alt simpatizant al lui Vladimir Putin, Călin Georgescu a afirmat că „se schimbă lumea” și că frontierele vor fi modificate, inclusiv prin anexarea de către România a unor teritorii din Ucraina, precum Bucovina de Nord, Bugeacul și Maramureșul de Nord.
"Se schimbă lumea. Se vor schimba frontiere. Mai mult de atât, dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord...interes. Avem Bugeacul, avem Maramureșul de Nord - corect? Din fosta… cum se chema… Transcarpatia. Mai rămâne și pe la unguri… Liovul, care o să rămână la polonezi, și Malorusia", a declarat Călin Gerogescu el. Retorica obsesivă a Kremlinului din discursul lui Georgescu merge și mai departe, acesta plusând cu faptul că "moartea Ucrainei" ar fi de fapt "un avantaj" și pentru NATO, pentru că "i se mărește teritoriul".
Citește și: Călin Georgescu, ode halucinante pentru Putin: "Rusia înseamnă lumină și suflet. UE este Mafia"
"Eu n-am spus că vrem, dar profiți de ocazie, vezi ce se întâmplă", a continuat el.
"În primul rând, războiul este pierdut. Ei (americanii - n.red.) știu acest lucru și vor să iasă demni", a spus Georgescu.
Împărțirea Ucrainei este inevitabilă, adaugă prorusul Călin Georgescu, susținând exact aceleași teme și aceleași discursuri ca ale lui Vladimir Putin.
Citește și: Alexandr Dughin, "creierul lui Putin", îl laudă pe Călin Georgescu: "E foarte util pentru Rusia"
"Sută la sută va fi asta. Păi altfel n-au cum! Drumul este inevitabil către așa ceva. Ucraina este un stat inventat. Este Republica Sovietică Socialistă Ucraina!", a declarat Georgescu într-un interviu recent.
Citește și: Steagul invaziei rusești în Ucraina, promovat de George Simion la protestul AUR pro-Călin Georgescu
Ce spunea Putin în 2024?
Aceste declarații se aliniază cu retorica Kremlinului, care susține ideea unui război „just” al Rusiei pentru a recuceri teritorii istorice, care au fost intens promovate de către media prorusă de când a început războiul din Ucraina.
Citește și: Călin Georgescu, laudat iar de „creierul” lui Putin. Dughin: Europa de Est va fi neutră sau a Rusiei
„Avem toate motivele să afirmăm că Ucraina este un stat artificial care a fost modelat la dorința lui Stalin”, a declarat Vladimir Putin în 2024, într-un interviu cu Tucker Carlson, preluat de agenția de presă rusă TASS.
Video integral AICI
Citește și: Alexandr Dughin, "creierul lui Putin", îl laudă pe Călin Georgescu: "E foarte util pentru Rusia"
De asemenea, fostul comisar european, José Manuel Barroso, a declarat că Putin i-a spus că nu dorește ca Ucraina să existe ca stat independent. Putin a descris Ucraina drept o „țară artificială creată de CIA și de Comisia Europeană”.
Citește și: Propaganda rusească pro-Călin Georgescu: „România profundă aspiră la un regim așa cum e în Rusia”
„El nu vrea ca Ucraina să existe sau, dacă există, să fie un fel de Belarus fără nicio independență în politica externă sau în termeni de apărare, poate fi un stat vasal. Acesta este obiectivul său”, a spus el, scrie Euronews.com.
Citește și: Călin Georgescu vrea izolaționalismul economic pe modelul Ceaușescu. Străinii, dați afară din țară
Ideea Kremlinului privind dezmembrarea Ucrainei
Dimitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a reluat în 2023 ideea unei „împărțiri liniștite” a Ucrainei, argumentând că o astfel de soluție ar fi „mai bună” decât riscul unui război mondial.
Citește și: Condițiile lui Putin pentru pacea "totală" în Ucraina. Rescrierea hărții Europei. România în pericol
Medvedev a subliniat că țări precum Polonia, Ungaria și România ar avea „aspirații” teritoriale în această privință, aducând în discuție o posibilă reconfigurare a granițelor în Europa Centrală și de Est.
Citește și: Călin Georgescu îi amenință pe opozanți cu limbajul lui Putin: „Pot fi consecințe! M-ați înțeles?!”
Nikolai Patrușev, consilierul prezidențial rus, a adăugat la începutul acestui an că nu exclude posibilitatea ca Ucraina să înceteze să mai existe ca stat în 2025.
În acest context, Rusia își afirmă tot mai mult intențiile de a rediscuta harta geografică a regiunii, iar această idee a fost reafirmată și de Serghei Narîșkin, directorul serviciului de spionaj extern al Rusiei (SVR), care este și președintele Societății Istorice Ruse.
Citește și: Călin Georgescu reînvie nostalgia comunismului. Tiktok invadat de filme ce glorifică „Epoca de Aur”
Narîșkin a subliniat că problema împărțirii teritoriale a Ucrainei este una „serioasă” și cu o „preistorie profundă”, iar în acest sens a propus organizarea unor discuții istorice asupra drepturilor asupra teritoriilor ucrainene, invitând istorici din Polonia, Ungaria și Slovacia să participe la aceste dezbateri.
Surprinzător sau nu, România a ieșit din schema Kremlinului de ruperea în bucăți a Ucrainei. Locul țării noastre fiind luat de Slovacia lui Robert Fico, un alt admirator al lui Vladimir Putin.
Citește și: Putin, disperat: Cheamă vecinii Rusiei să împartă teritoriile Ucrainei. Fără România
Dar cine a mai reluat retorica Rusiei de anexare a "vechilor teritorii" românești de la Ucraina? Diana Șoșoacă!
Cum ar putea fi Călin Georgescu interzis la prezidențiale? Modelul Șoșoacă
Atacurile frecvente la adresa Uniunii Europene și NATO în retorica Moscovei și acum prin afirmațiile despre anexarea teritoriilor ucrainene ar putea fi "glonțul de argint" care să ducă la excluderea lui Călin Georgescu din cursa prezidențială din luna Mai 2025. Același discurs prorus a determinat Curtea Constituțională să o elimine pe Diana Șoșoacă de la alegerile anulate de anul trecut.
Diana Șoșoacă nu a fost lăsată să candideze anul trecut pentru funcția de președinte al României din cauza convingerilor aliniate Rusiei sale care nu sunt în concordanță cu valorile democrației.
Potrivit judecătorilor Curții Constituționale (CCR), un eventual mandat al acesteia ar pune în pericol apartenența României la Uniunea Europeană și NATO, motiv pentru care candidatura i-a fost respinsă.
Decizia prin care Curtea Constituțională a respins candidatura Dianei Șoșoacă, cunoscută pentru discursul său anti-european și anti-NATO, a generat reacții puternice din partea societății civile și din partea aliaților occidentali.
Practic, avem același scenariu. Delirul prorus al Dianei Șoșoacă a fost acum preluat de Călin Georgescu. Acesta a acuzat UE că "fură bogățiile României", iar NATO vrea înceapă Al Treilea Război Mondial din România. Acesta a numit scutul antirachetă de la Deveselu o "rușine a diplomației".
Diana Șoșoacă cere României să anexeze teritorii din Ucraina pe „modelul lui Putin”
Mai mult, Șoșoacă a depus în Parlamentul României un proiect de lege pentru anexarea mai multor teritorii din Ucraina. Astfel, Șoșoacă, la fel ca idolul ei Vladimir Putin cere „denunțarea Tratatul de buna vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”, ratificat prin Legea nr. 129/1997.
Prin denunțarea Tratatului, Șoșoacă cere ca România să anexeze teritoriile aflate cândva în componența României interbelice, proces ce ar putea fi posibil doar printr-o declarație de război din partea României. Înainte de a deceda anul trecut, fostul lider Wagner, Evgheni Prigojin, i-a mulțumit Dianei Șoșoacă pentru sprijinul acordat Rusiei, afirmând că "ca să fim auziți, trebuie să vorbim tare".
Citește și: Canalul „Eurasia”, reiterat de Putin, prezentat de Călin Georgescu. A fost conceput de Stalin în '30
Mai mult, rusofilul Călin Georgescu a făcut din nou apologia Rusiei și dictatorului Putin, o țară cu o istorie plină de invazii și crime la adresa altor popoare, pe care a numit-o un tărâm al "luminii și al sufletului", în timp ce UE și NATO au fost catalogate drept "diavolul". Călin Georgescu a declarat cu subiect și predicat că, în cazul în care va ajunge președinte va face demersurile pentru scoaterea României din UE și NATO și va relua relațiile cu Federația Rusă.
Citește și: VIDEO Călin Georgescu vrea să scoată România din UE și NATO: "Nu ne interesează "cluburile" astea"
Motivarea Curții Constituționale
Diana Șoșoacă, președintă a partidului extremist SOS, a fost acuzată de Curtea Constituțională că declarațiile sale publice sunt incompatibile cu atribuțiile președintelui României.
În motivarea respingerii candidaturii, judecătorii explică faptul că președintele trebuie să respecte valorile democrației și să protejeze apartenența României la UE și NATO, nu să pună în pericol parcursul european al României, așa cu o face acum Călin Georgescu.
Curtea argumentează că jurământul de credință pe care îl depune președintele la începutul mandatului nu este doar o formalitate pentru câștigătorul alegerilor, ci și o condiție de eligibilitate pe care trebuie să o îndeplinească toți candidații.
„Chiar dacă jurământul de credinţă se depune de către candidatul câştigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate și de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României”, au spus judecătorii CCR.
În motivarea sa, Curtea Constituțională subliniază că libertatea de exprimare și diversitatea opiniilor sunt garantate de Constituție, însă acestea pot reflecta respectul față de Constituție și valorile acesteia.
„Candidatul la funcţia de Preşedinte al României trebuie să fie conştient de semnificaţia informaţiilor, mesajelor şi opiniilor pe care le transmite în spaţiul public”, precizează judecătorii.
CCR subliniază că declarațiile Dianei Șoșoacă, precum îndemnurile la schimbarea fundamentelor democratice și încălcarea ordinii constituționale, sunt incompatibile cu cerințele funcției prezidențiale.
„Regulile democratice se aplică tuturor cetățenilor, neputând fi tolerate manifestările anarhice în spațiul public”, adaugă judecătorii.
„Doamna Șoșoacă a anunțat că își cere scuze Ambasadei Rusiei pentru protestul organizat în fața ambasadei ce a vizat masacrul de la Fântâna Albă.
În continuare, după ce a fost implicată într-un scandal care a avut loc la Palatul Parlamentului și în care a avut calitatea de agresoare, a susținut că "România nu e stat de drept. În România s-a instaurat dictatura. Păi în Rusia e mai multă democrație decât în România de o mie de ori. Și în China e democrație!"
"Constituția reprezintă un sistem de referință și de validare a democrației și a statului de drept. Astfel, Constituția descurajează și sancționează manifestările ce constituie un risc major în păstrarea naturii democratice a societății românești, iar loialitatea față de Constituție este o garanție reală pentru exercitarea înaltelor demnități în statul român. (aln. 35.)
Președintele României, potrivit art.80 alin.(2) din Constituție, veghează la respectarea Constituției, ceea ce înseamnă că această autoritate publică unipersonală are obligația constituțională de a urmări permanent modul de aplicare a prevederilor constituționale de către autoritățile statului și de a se asigura că aceste prevederi sunt implementate în conformitate cu litera și spiritul Constituției.
Totodată, Președintele României exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate, fiind, astfel, un liant al tuturor categoriilor sociale. (aln. 36)
Persoana care exercită această demnitate, prin comportamentul său instituțional și discursul constituțional, trebuie să demonstreze existența respectului și a atașamentului său la valorile constituționale astfel cum acestea transpar din identitatea națională a poporului român și identitatea constituțională a statului și a societății consacrate în Legea fundamentală.
Contestarea lor nu poate fi acceptată, întrucât Președintele României prin natura funcției sale reprezintă un garant al statului de drept și al democrației constituționale, principii care stau la baza organizării și funcționării statului. A nega sau a distorsiona aceste principii echivalează cu a repudia însăși ideea de Constituție și constituționalism, care caracterizează existența statului de drept. (aln. 37)
Integrarea euroatlantică și faptul că România face parte din marea familie europeană care se fundamentează pe ideea de stat de drept și democrație reprezintă un punct de reper în istoria constituțională a statului, care indică o opțiune ireversibilă de tip constituțional.
Este axiomatic că însăși adoparea Constituției din 1991 are semnificația respingerii regimurilor de tip totalitar, autoritarist sau anarhic, ceea ce înseamnă că pârghiile democratice nu pot fi folosite în scopul distorsionării/deformării/ contestării a înseși ordinii constituționale astfel instaurate sau a parcursului european al României.
Citește și: Călin Georgescu: „Condamnarea comunismului în România, o RUȘINE! Revoluția, o lovitură de stat”
Apartenența la UE și la NATO constituie garanția politică, respectiv militară a evoluției democratice a statului și a asigurării existenței statului de drept. (aln.38).
Citește integral motivarea CCR în cazul respingerii candidaturei Dianei Șoșoacă
Astfel, CCR susține că declarațiile publice și participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a nu o lăsa pe Diana Șoșoacă să candideze la funcția de președinte al României, pentru că președintele României trebuie să respecte Constituția și să garanteze calitatea de membru al UE și al NATO, ceea ce, în mod evident atât Diana Șoșoacă, cât și Călin Gerogescu o resping vehement.
