Un guvern tehnocrat interimar conduce Bulgaria de şase luni, după ce partidele politice au eşuat în mod repetat să formeze o majoritate şi au fost astfel convocate din nou alegeri anticipate.
Aceste alegeri au loc însă în plin val agresiv al pandemiei de COVID-19, cu sute de morţi în fiecare zi şi cu spitalele în pragul colapsului, în timp ce numai un sfert dintre adulţii bulgari sunt vaccinaţi.
La temerile legate de pandemie se adaugă cele ale creşterii preţurilor chiar în pragul iernii, mai ales la încălzire şi combustibili.
Citește și: PSD vrea să schimbe PNRR, PNL spune cu jumătate de glas că nu susține modificările
Prezența la urne, sub semnul întrebării
O incertitudine a alegerilor de duminică este prezenţa la urne, care la scrutinul din iulie a scăzut la 41%, faţă de 49% la cele din aprilie.
Scrutinul din iulie a fost marcat de confruntarea între fostul premier conservator Boiko Borisov şi preşedintele Rumen Radev, care-l acuză pe Borisov de corupţie şi abuz de putere. Nemulţumirea populaţiei faţă de nivelul ridicat al corupţiei a condus anul trecut la manifestaţii împotriva lui Borisov şi formaţiunii de dreapta a acestuia, GERB. Borisov, care a fost premier timp de zece ani, a reuşit atunci să rămână la putere, dar în urma protestelor au apărut trei noi partide contestatare, astăzi reprezentate în parlament, dar care n-au reuşit să coaguleze o majoritate.
Ultimele sondaje dau GERB drept formaţiunea cu cele mai mare procent al intenţiilor de vot. Pe locul trei e un partid format de câteva săptămâni
Problemele economice şi sanitare din prezent ar putea atrage de partea GERB alegători nemulţumiţi de guvernul interimar susţinut de preşedintele Radev, deşi acesta din urmă este în prezent politicianul cel mai popular şi favoritul scrutinului prezidenţial. Ultimele sondaje dau GERB drept formaţiunea cu cele mai mare procent al intenţiilor de vot, 23%, în faţa Partidului Socialist Bulgar (BSP), cu 15%.
Pe locul trei în sondaje apare acum formaţiunea ''Continuăm Schimbarea'', un partid creat cu numai câteva săptămâni în urmă de doi miniştrii din actualul guvern tehnocrat, Kiril Petkov, ministrul economiei, şi Asen Vasilev, ministrul finanţelor. ''Continuăm Schimbarea încearcă să arate că se situează în centrul spectrului politic şi să atragă astfel votanţi ai celorlalte partide, cu excepţia GERB, care nu pierde din sprijin'', explică analistul politic Parvan Simeonov.
Citește și: Alexandru Rafila: „Vaccinarea este singura soluție pentru evitarea valului cinci"
Marele perdant al legislativelor ar putea fi partidul contestatar ''Există un Astfel de Popor'' (ITN)
Marele perdant al legislativelor ar putea fi partidul contestatar ''Există un Astfel de Popor'' (ITN), care a coborât în sondaje la circa 13%, faţă de 23,8% cât a obţinut la scrutinul din iulie. Modul haotic în care acesta şi-a gestionat atunci victoria electorală şi incapacitatea de a forma o majoritate au provocat dezamăgire printre mulţi dintre votanţii săi.
Un alt partid anti-sistem izvorât din protestele anti-corupţie de anul trecut, Bulgaria Democratică, are şi el şanse să reintre în parlament, cu circa 9% din intenţiile de vot în sondaje, acelaşi procent avându-l şi partidul MDL al minorităţii turce.
Prin urmare, analiştii locali cred că ''cheia'' viitorului guvern este în mâna noului partid ''Continuăm Schimbarea'', o abordare constructivă a acestuia putând facilita crearea unei majorităţi parlamentare.
Această formaţiune, socialiştii şi formaţiunea contestatară ITN îl sprijină în scrutinul prezidenţial pe preşedintele Rumen Radev, un general în rezervă din forţele aeriene şi cu simpatii proruse, dar care a efectuat înalte studii militare în SUA. Principalul său rival este rectorul Universităţii din Sofia, Anastas Gerdzikov, profesor universitar de literatură bulgară şi cu puţină experienţă politică, sprijinit de partidul GERB al fostului premier Borisov, dar cotat în sondaje cu cel mult 28% din intenţiile de vot în primul tur.
Singura necunoscută a scrutinului prezidenţial este dacă Radev va obţine peste 50% din primul tur sau va fi nevoie de un al doilea tur în care se va confrunta cu următorul clasat din lista de 24 de candidaţi la preşedinţie.
