VIDEO 26 Decembrie 1991, colapsul URSS. Putin: „Cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX”

Procesul prăbușirii Uniunii Sovietice a început în statele baltice, pe care Uniunea Sovietică le-a anexat în 1940.

Consolidarea controlului asupra acestora după victoria Aliaților în cel de-al Doilea Război Mondial, care le-au permis sovieticilor să păstreze Europa Centrală și de Est ca parte a sferei lor de influență. 

Procesul a fost în mare parte pașnic, implicând evenimente precum Calea Baltică, în cadrul căreia locuitorii celor trei republici au format un lanț uman de 700 de kilometri ce a implicat 2 milioane de oameni.

26 Decembrie 1991, colapsul Uniunii Sovietice. Putin: „Cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX”

Au existat însă și episoade tragice cu pierderi de vieți omenești, cum ar fi o tentativă a KGB-ului și a Armatei Roșii de a prelua cu forța turnul de televiziune din Vilnius între 11 și 13 ianuarie 1991.

Pe măsură ce situația devenea din ce în ce mai dificilă, liderii celor trei republici sovietice care au înființat URSS: Rusia, Ucraina și Belarus, s-au întâlnit în pădurea Beloveja, lângă granița cu Polonia.

La 8 decembrie 1991, președintele Boris Elțin și prim-viceprim-ministrul Ghenadi Burbulis (FSSR rus), președintele Leonid Kravciuk și premierul Vitold Fokin (SRR ucrainean), precum și președintele Stanislav Șușkevici și premierul Veaceslav Klebici (SRR belarus) au semnat Acordurile Beloveja, dizolvând Uniunea Sovietică.

Deși Mihail Gorbaciov, anterior prim-secretar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și, la acel moment, președinte al URSS, a protestat, a fost în zadar.

Recunoscând în cele din urmă acest lucru, Gorbaciov a demisionat la 25 decembrie, devenind primul și ultimul președinte pe care l-a avut vreodată Uniunea Sovietică.

Cu o zi înainte, a avut loc o conversație de zece ore între el și președintele Federației Ruse, Boris Elțin, în timpul căreia s-a convenit procedura de transfer a puterii de stat, transferul arhivei personale a lui Gorbaciov.

Totodată s-au stabilit și condițiile sale de viață: o pensie prezidențială, o dacea - casă de vacanță-, vehicule și securitate finanțate de stat, spații pentru fondul său personal.

După o apariție televizată, Mihail Gorbaciov s-a întors la biroul său din Kremlin pentru a preda codurile nucleare președintelui Federației Ruse, Boris Elțin.

Putin nu s-a împăcat niciodată cu perestroika lui Gorbaciov care a dus la  dezmembrarea URSS

În ciuda acordului, Elțîn a refuzat să se întâlnească în biroul fostului președinte al URSS, iar cei doi colonei care îl însoțeau pe Gorbaciov peste tot și constant, fiind responsabili de „valiza nucleară”, au fost puși la dispoziția ministrului Apărării al URSS.

❗️Happy Soviet Union Collapse Day! pic.twitter.com/wJs1O5RNc0

— 🪖MilitaryNewsUA🇺🇦 (@front_ukrainian) December 26, 2025

La 26 decembrie, Parlamentul țării - Rada Supremă a URSS - a recunoscut oficial independența noilor state și a pus capăt existenței Uniunii Sovietice.

Un steag roșu cu secera și ciocanul, care a fost cândva un simbol al uneia dintre cele mai puternice țări din lume, a fost coborât de pe clădirea Kremlinului.

Actualul președinte al Federației Ruse, Vladimir Putin, a criticat perestroika lui Gorbaciov - elementul central al politicii fostului președinte menit să  reformeze economia pentru a-i spori eficiența și implicit să întărească partidul. În final, a dus la dezmembrarea URSS.

Putin a numit-o „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX”. Și și-a făcut din restabilirea puterii sovietice unul dintre fundamentele politicii sale. Președintele rus s-a străduit în mandatele sale să impună monopolul său asupra puterii, opiniei și inițiativei, ca pe vremea sovietelor.

Datorită politicii de deschidere a lui Gorbaciov, o mare parte a poporului sovietic a realizat avantajele libertății personale și ale calității vieții în țări care timp de decenii au fost declarate „putrede”.

A apărut o neîncredere față de autoritățile care, timp de decenii, a alimentat o imagine delirantă asupra lumii, impunând restricții stricte privind informațiile.

În afară de resurse naturale și forță de muncă ieftine, URSS nu avea niciun avantaj față de țările blocului euro-atlantic. Retragerea contingentelor militare din Afganistan și din țările fostului Pact de la Varșovia a confirmat clar această pierdere.

Kremlinul și întreaga echipă a lui Putin nu se vor mulțumi niciodată cu o pace din care să nu ia totul

Un alt lucru este că prăbușirea URSS a zdruncinat ideea imperială rusă. Scindarea s-a resimțit atât în ​​rândul elitelor, cât și în cercurile populare largi. Propaganda actuală inoculează ideea că întreaga lume obișnuia să respecte Rusia și să se teamă de ea, iar acum dușmanii vor s-o distrugă.

Pe astfel de atitudini s-a bazat președintele Putin în formarea ideii naționale a Rusiei actuale.

Citește și: „Se pot decide multe înainte de Anul Nou”: Zelenski se întâlnește cu Trump, pe 28 decembrie

Propaganda lui a amestecat în mod deliberat strălucirea Rusiei imperiale prerevoluționare, eroismul celui de-al Doilea Război Mondial (victorie pe care Putin o atribuie exclusiv rușilor, contribuția altor națiuni, în special a ucrainenilor, fiind devalorizate), stabilitatea „erei Brejnev”.

Rusia este prezentată ca o țară unică din punct de vedere istoric și cultural, înconjurată de „dușmani” - în primul rând Occidentul, precum și de țări „trădătoare” care vor să se separe de „lumea rusă” - să uite istoria, credința și limba lor comune.

Citește și: Putin a dezvăluit că Trump vrea să împartă cu Rusia centrala nucleară de la Zaporojie. Cu ce se alege Ucraina?

Astfel de ideologi i-au distras perfect pe ruși de la problemele urgente ale existenței și chiar de la problema necesității rotației la putere, admițînd ca Putin să lungească și să repete mandatele prezidențiale.

Cu astfel de ideologii, Kremlinul și întreaga echipă a lui Putin nu se vor mulțumi niciodată cu o pace în Ucraina din care să nu ia totul, iar Donald Trump și SUA au probleme să înțeleagă această politică a liderului rus.