Președintele Donald Trump nu a fost bine digerat în presa românească: era ales de aproape un an și rarele noastre publicații interesate de subiecte internaționale continuau să-l numească „omul de afaceri“...
Sua
Europa trebuie să menţină o relaţie funcţională cu SUA şi cu cel pe care votanţii americani îl trimit la Casa Albă. Toate studiile sociologice confirmă această percepţie în rândul europenilor.
Al 45-lea președinte al SUA resetează politica globală. După doar un an și jumătate de mandat. O face zgomotos, în stil de showman. Pentru România, aceste mișcări tectonice reprezintă oportunități, dar și vulnerabilități. Pe care nu prea știm să le fructificăm sau să le evităm.
Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a declarat, într-un interviu pentru The Associated Press preluat și de New York Times, că România se confruntă zilnic cu agresiuni din partea Rusiei, în spaţiul aerian sau în apele teritoriale ale României.
În anul 1966 Organizația Națiunilor Unite a adoptat Pactul Internațional asupra drepturilor civile și politice, apoi a format Comisia responsabilă cu monitorizarea și instituirea acestor drepturi în țările membre ale ONU.
Observ că sunt unii care încă mai spun: „Lucrurile nu rămân așa!” Sau: „Are președintele un plan”. Sau: „Suntem în UE, în NATO, nu fac ei chiar tot ce vor cu noi.” Sau: „Au câștigat alegerile în mod democratic, să-i lăsăm să conducă țara”. Sigur, fiecare poate spune ce vrea.
Robert F. Kennedy a fost asasinat în luna iunie, acum 50 de ani – al treilea într-un trio de asasinate pe parcursul acelei decade, concluzia însângerată a unei ere de violenţă politică.
În anul 2017 Donald Trump îl numea pe Kim Jong Un “omul acela mic și gras” sau “omul-rachetă”, iar președintele Coreei de Nord folosea termenele de “nebun” și “senil” pentru a răspunde insultelor prezidențiale americane.
