„Adevărul nu este unic”. Cum pot fi combătute știrile false

DE Adelina Sahlean | Actualizat: 26.06.2018 - 02:41

Știrile false și întregul concept de ”fake news” ne pot influența alegerile de zi cu zi, pot hotărî alegeri politice, pot instiga la ură și sunt create cu scopul de a manipula și dezinforma.

SHARE

Acestea  pot apărea în media sub diverse forme, precum satira, publicitatea sau chiar știrile adevărate factual. Deși nu au o definiție certă și general valabilă, reprezintă un fenomen real cu care ne confruntăm în fiecare zi.  Putem încerca să îl combatem pe căi legale sau ne putem educa o gândire critică, pentru a nu îi cădea pradă. 

Toate aceste subiecte au fost abordate în cadrul dezbaterii ”Fake News: pot decide alegerile din România?”, organizate de Uniunea Salvați România în data de 22 iunie. Invitații au fost Martin Mycielski, director de comunicare la EU Disinfolab, Ioana Avădanei, directorului Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), prezentatorul TV și radio Lucian Mîndruță, Nicu Ștefănuță, funcționar european responsabil cu relația dintre Parlamentul European și Congresul American, dar și Nicolae Țîbrigan, expert la Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și de Comunicare. 

Dezbaterea a fost deschisă și moderată de către senatorul USR Silvia Dinică, care le-a cerut speaker-ilor să definească individual conceptul de fake news. Deși toți au căzut de acord asupra faptului că o definiție clară este o adevărată provocare și nu poate fi prezentată pe scurt, fiecare a exprimat un punct de vedere diferit a ceea ce poate fi interpretat ca știre falsă.

Jurnalistul Lucian Mîndruță  a menționat că „știrile false pot fi inclusiv știrile adevărate care determină un comportament tâmpit, care prostesc cetățeanul. Nu e obligatoriu ca știrea falsă să fie factual neadevărată. Este foarte posibil, însă, ca ea să ducă la prostie. De exemplu, știrea falsă «Ceaușescu a făcut 7 lucruri extraordinare în România».  Este o știre falsă sau adevărată? Depinde. Dacă o pui într-un context naționalist, a făcut canalul, a făcut Casa Poporului, tragi linie și spui  că numai cu tiranie se poate guverna România. Toate știrile acelea sunt adevărate factual, Ceaușescu a făcut toate acele lucruri, dar concluzia e o tâmpenie. Cu toate astea, nu e factual fals"

Fake news, pretext anti critică politică

Martin Mycielski a arătat că pentru  cei de la EU Disinfolab orice informație care este manipulată pentru a influența un proces democratic, în principal în perioada alegerilor electorale, intră la categoria știrilor false. Tot el consideră că termenul de  „fake news” este doar „o parolă folosită abuziv de către politiceni, în special, pentru a critica orice nu este pozitiv pentru ei sau contrar opiniilor lor.”

 În opinia lui Nicolae Ștefănuță știrile false nu sunt întâmplătoare și ”pot fi un instrument foarte valoros și foarte important, de politică și de geopolitică, care poate fi moderat și calibrat în funcție de obiectivul politic extern”. 

Nicolae Țîbrigan a subliniat importanța diferenței dintre fake news și false news, sub aspectul intenției, luând în calcul posibilitatea erorilor jurnalistice care se încadrează la nivelul de fake news, dar și gradul de intenționalitate vizat de false news.

Dezbaterea a continuat cu o serie de prezentări caracterizate de unghiuri de vedere diferite, care au încercat să identifice fenomenul și posibilele soluții de prevenire sau gestionare a acestuia. Directorul CJI a vorbit despre un studiu realizat de Reuters Institute alături de Universitatea Oxford din care a rezultat că oamenii disting 7 categorii diferite de fake news (printre care satira și publicitatea), dar și despre faptul că în România presa are o credibilitate de 60%, ceea ce este în regulă, și că în ultimii 20 de ani nu am înregistrat o pierdere mare pe acest nivel. 

Fake news naționalist

Lucian Mîndruță a afirmat că „știrile au devenit cinematografie” și a explicat cum pagini de Facebook „fantomă” precum „România Frumoasă” sau „România Te iubesc” (care figurează ca fiind înregistrate în Dublin sau Panama) distribuie constant conținut naționalist (precum exemplul știrii cu Nicolae Ceaușescu) și cum aceste formări aveau scopul de a crea nevoia de a aduce societatea românească înapoi la conservatorism, la crearea unui sentiment plăcut pentru „ăia dinainte” și că „trebuie adusă în situația de a-și detesta situația actuală, elitele, clasa politică, aliații”. 

Tot el menționează că acest tip de content, deși slab prezent în ziua de azi, acuză maxim occidentul și încearcă o separare între România și occident. Martin Mycelski  a realizat o scurtă prezentare a organizației EU Disinfolab, care se ocupă cu monitorizarea fenomenului știrilor false în contextul politic și în contextul alegerilor. „Munca noastră se bazează pe colaboarea cu multe alte organizații, iar scopul este de a arăta cum informația este răspândită, care este mecanismul, cum este folosită social media în acest sens, urmând un întreg proces”. 

Understanding & Analysis (înțelegerea comunităților care răspândesc informațiile false alături de analiza informațiilor), Monitoring (monitorizarea comunităților) , Sourcing  (informația este urmărită până la sursa de proveniență apoi sunt expuse conturile care o propagă), Fact-checking (reprezintă o variantă asemănătoare pentru Sourcing, dar care durează mai mult timp), Studying  (studierea problemelor în vederea ajustării procedurii) și Media (ca mod de răspândire a expunerii adevărului). 

Deși este o organizație tânără, înființată acum un an, Disinfolab a reușit să expună până în prezent numeroase cazuri de de fake news (#MacronLeaks, Migrant without train check, SorosLega5Stelle) , având doar patru jurnaliști care lucrează în mod constant, alături de alți experți. Mycelski consideră că interacțiunea pune persoana în mijlocul comunității și că un articol de dezinformare pornește mereu din social media. 

Majoritatea materialelor de fake news sunt distribuite masiv pe Facebook , ceea ce crează dificultăți. „Problema la Facebook este că nu avem acces la date, nu știm care este mecanismul, care sunt algoritmii, cum se răspândește informația”. El consideră că Facebook ar trebui să ofere baze de date legate de cum sun distribuite informațiile (prin organizații, pe bază de cercetări, etc.)

Fake news digital, cu mize strategice

Nicu Ștefănuță a vorbit despre care sunt șansele ca fenomenul de ”fake news” să influențeze alegerile din România, raportându-se la efectele acestuia asupra altor alegeri, precum cele din S.U.A. Propaganda rusească împotriva candidatei Hillary Clinton își trage originea încă din anul 2012, când, în timpul algerilor din Rusia, Clinton a susținut societatea civilă și protestele în mod declarativ, a precizat funcționarul european. 

Acesta a mai vorbit și de metodele interne de promovare a fenomenului, precum boți (conturi false, cumparate de pe dark web), doxing-ul (infiltrarea prin hacking și plantarea unor documente false- cazul #Macronleaks ), conturi false ( 150.000 au funcționat pe întreaga perioadă Brexit) și ONG-uri guvernamentele. Toate aceste metode au ca scop diviziunea dar și producerea unei confuzii și dependențe.  Fenomenul știrilor false și al dezinformării   reprezintă o problemă stat care ne privește pe toți. O altă mențiune a fost legată de faptul că în țările cu o rată mai mare  a educației, știrile false nu au putere de activare și propagare. 

Specialistul în științe politice Nicolae Țîbrigan a mai vorbit despre dezinformări digitale cu mize strategice (manipulări, propagandă) care au un efect pe termen lung, greu de identificat, dezinformări cu mize materiale (site-uri pline cu reclame în   încearcarea de a obține bani) și dezinformări cu mize electorale (create de strategi, campanii negative împotriva adversarilor politici). Legat de posibilul impact al acestui fenomen în alegerile electorale, acesta a declarat că ”un sondaj postat cu două săptămâni înainte de alegeri poate influența electoratul între 1% și 4%, nu mai mult”.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -