Sărăcie
România aruncă anual milioane de tone de alimente, în timp ce numeroase familii se confruntă cu lipsuri materiale. Rețeaua Băncilor pentru Alimente recuperează produse care pot fi consumate și le distribuie persoanelor vulnerabile prin sute de organizații partenere.
Într-un interviu acordat pentru Newsweek România, conf. univ. dr. Ciprian Iftimoaei, sociolog, explică de ce sărăcia are o „hartă” în România, care sunt cauzele vulnerabilității și de ce diferențele dintre regiuni și categorii sociale persistă.
Rata sărăciei din Germania a crescut la un nivel record de 16,1% în 2025, astfel că aproximativ 13,3 milioane de persoane sunt clasificate oficial drept sărace.
Datele unui sondaj realizat în aprilie 2026 arată că românii au ajuns la fundul sacului. 2 din 3 repondenți au spus se tem de scumpiri, de creșterea costului vieții, iar 40% au afirmat că sunt îngrijorați de cheltuielile neprevăzute.
Un raport recent al programului Integrated Food Security Phase Classification arată că situația alimentară din Gaza s-a ameliorat semnificativ, iar nivelul de foamete a fost redus. Potrivit ONU, tot mai multe persoane au acum acces la hrană suficientă pentru supraviețuire.
Vicepreşedintele Comisiei Europene, comisarul european Roxana Mînzatu, afirmă, marţi seară, că România a înregistrat rezultate mai bune, faţă de anul precedent, în ceea ce priveşte rata de ocuparea a forţei de muncă, dar tot se clasează sub media europeană.
Chiar dacă pensiile și salariile au crescut în 2024, 1 din 5 români a fost afectat de sărăcie anul trecut. Iar 19% aproape nu au avut ce mânca, trăind din venituri mai mici decât minimul necesar estimat.
De ce suntem mai săraci atunci când economia neagră este mai puternică? Cât s-a redus aceasta, în ultimii zece ani de economie concurenţială?
Abonamente
Ultima oră
