Harta sărăciei. Sociolog: De ce în nordul Moldovei și Oltenia se trăiește mai greu ca în Ilfov și București?
Într-un interviu acordat pentru Newsweek România, conf. univ. dr. Ciprian Iftimoaei, sociolog, explică de ce sărăcia are o „hartă” în România, care sunt cauzele vulnerabilității și de ce diferențele dintre regiuni și categorii sociale persistă.
România a făcut progrese în ultimii ani în ceea ce privește nivelul de trai, însă aceste evoluții nu sunt resimțite în mod egal.
Sărăcia are "harta" ei în România. Unul din cinci români trăiește încă în condiții precare. Cine este de vină?
În timp ce București-Ilfov se află printre zonele cu venituri mai ridicate și cu un nivel mai scăzut al sărăciei, alte regiuni ale țării se confruntă în continuare cu probleme economice și sociale importante.
Așa se conturează o adevărată „hartă” a sărăciei în România, în care locul în care trăiești, nivelul de educație, accesul la un loc de muncă bine plătit și situația familială pot influența semnificativ nivelul de trai.
Într-un interviu acordat pentru Newsweek România, conf. univ. dr. Ciprian Iftimoaei, sociolog, explică de ce România are diferențe atât de mari între regiuni și categorii sociale și care sunt principalele cauze ale sărăciei.
România a redus sărăcia, dar problema nu a dispărut
Potrivit sociologului, evoluția nivelului de trai poate fi urmărită în mod sistematic în România începând din 2007, când statistica socială a fost adaptată metodologiilor Eurostat și au început să fie colectați indicatori care permit analizarea nivelului de trai și a sărăciei.
„Nivelul de trai din România s-a îmbunătățit în ultimii ani, mai exact de când este monitorizat și e vorba de anul 2007, de când statistica socială va adera la metodologiile Eurostat și de atunci se organizează o anchetă a calității vieții, care ne furnizează indicatorii pe baza cărora putem descrie nivelul de trai sau sărăcia”, explică sociologul Ciprian Iftimoaei.
Chiar dacă rata sărăciei a scăzut față de perioada de început a monitorizării, o parte importantă a populației continuă să aibă un nivel de trai precar.
Citește și Date îngrijorătoare! 1 din 5 români trăiește la limita subzistenței, e afectat de sărăcie
„Însă, dacă sărăcia a scăzut de la 25% cât era prin 2007, adică unul din patru români era sub pragul de sărăcie, acum e de vreo 20%, unul din cinci români sunt în starea aceasta de sărăcie, cu un nivel de trai precar”, afirmă Iftimoaei.
Prin urmare, deși situația s-a îmbunătățit în timp, problema nu poate fi considerată rezolvată.
„O altă Românie” în București-Ilfov
Una dintre cele mai mari diferențe apare între regiunile țării.
București-Ilfov concentrează investiții, locuri de muncă și venituri mai ridicate, ceea ce se reflectă și în nivelul de trai al populației.
„Trebuie să spunem că nu peste tot este la fel. De exemplu, avem regiunea București-Ilfov unde sărăcia este foarte mică, insignifiantă, aș spune, dar acolo salariile sunt foarte mari, salariul mediu net pe economie trece de 7.000 de lei, această regiune concentrează toate investițiile străine directe”, spune sociologul.
Diferența față de alte zone ale țării este atât de mare încât Iftimoaei vorbește despre două realități economice distincte.
„Cu toții știm ce dezvoltare este acolo, practic că este o altă Românie și sunt și regiuni care sunt afectate cu mult mai profund de sărăcie, cum ar fi regiunea Nord-Est, la concurență cu Sud-Vest-Oltenia”, explică acesta.
„Acestea sunt regiunile din țară cu nivelul de trai cel mai scăzut, săracii, ca să spunem pe scurt”, afirmă Iftimoaei.
Sărăcia nu înseamnă doar lipsa banilor
Diferențele de venituri sunt doar una dintre componentele problemei.
Sărăcia este influențată și de accesul la educație, de posibilitatea de a găsi un loc de muncă bine plătit și de condițiile economice din comunitatea în care o persoană trăiește.
Copiii se numără printre categoriile cele mai vulnerabile, în condițiile în care nevoile lor sunt mai numeroase, iar lipsurile pot avea efecte pe termen lung asupra educației și dezvoltării lor.
„Copiii sunt mai afectați de sărăcie decât adulții sau bătrânii, pentru că au o paletă de nevoi mult mai mare, trebuie să meargă la școală, să-și cumpere tot felul de lucruri și vedem lucrul acesta”, spune sociologul.
Citește și: Facturile la energie, povara lunară care îi împinge pe români spre sărăcie. 33% din gospodării, vulnerabile
O problemă este reprezentată și de tinerii care nu reușesc să se angajeze și nici să urmeze o formă de educație sau pregătire profesională.
„Mulți sunt în șomaj, nu învață, nu muncesc, nu dezvoltă nicio formă de pregătire profesională”, atrage atenția Iftimoaei.
Educația poate schimba șansele pe piața muncii
Nivelul de educație și pregătirea profesională au un rol important în determinarea veniturilor.
O persoană care deține competențe căutate pe piața muncii are, în general, acces la mai multe oportunități profesionale.
„Oricum, nivelul acesta de trai depinde foarte mult de pregătirea profesională, de nivelul de educație, de competențele deținute pe baza cărora o persoană poate accesa un loc de muncă mai bine plătit, comparativ cu altele”, explică sociologul.
În schimb, în zonele cu puține oportunități economice, oamenii pot rămâne dependenți de locuri de muncă slab plătite sau de activități care generează o valoare economică redusă.
„Sărăcia se întâlnește mai ales în mediul rural, în orașele monoindustriale, cu dificultăți economice, care se bazează mai mult pe servicii, acestea fiind comerțul, care nu aduc plusvaloare deosebită”, afirmă Ciprian Iftimoaei.
Ruralul și orașele monoindustriale, mai expuse
Diferențele dintre mediul urban și cel rural reprezintă una dintre principalele linii de separare atunci când este analizat nivelul de trai.
Marile centre urbane atrag investiții și oferă o piață a muncii mai diversificată.
În schimb, în multe comunități rurale sau în orașe care au trecut prin declin industrial, oportunitățile profesionale sunt mai limitate.
„Deci, cam aceasta este situația în România. Avem disparitățile acestea regionale, între medii, rural versus urban”, rezumă sociologul.
Femeile singure de la țară, între sărăcie și singurătate
Pe harta vulnerabilității sociale se află și femeile singure din mediul rural.
Pentru acestea, dificultățile financiare se pot suprapune cu izolarea și lipsa sprijinului familial.
„Iarăși, aș remarca o sărăcie mai mare la femeile singure, din mediul rural”, spune Iftimoaei.
Sociologul atrage atenția că problema nu este doar una financiară.
Odată cu înaintarea în vârstă și în lipsa unei rețele apropiate de sprijin, singurătatea poate deveni o dificultate majoră.
„Femeile, oricum, trăiesc mai mult decât bărbații, în medie, cu șapte ani și sunt multe femei singure, mai ales cele sărace la țară, care se confruntă cu toate aceste probleme, dar mai ales, sau mai presus de toate, cu singurătatea, după cum o mărturisesc ele”, explică Iftimoaei.
Cine este de vină pentru sărăcie?
Explicațiile oferite de sociolog indică o combinație de factori: diferențele economice dintre regiuni, accesul inegal la educație și la locuri de muncă bine plătite, dezvoltarea insuficientă a unor comunități, dar și vulnerabilități precum vârsta, mediul de proveniență sau situația familială.
România nu mai este aceeași țară din 2007, iar nivelul de trai s-a îmbunătățit.
Totuși, progresul economic nu a eliminat decalajele dintre regiuni și categorii sociale.
În spatele cifrei de aproximativ unul din cinci români aflați într-o situație de sărăcie sau de trai precar se află realități foarte diferite.
Pentru unii, dezvoltarea economică a însemnat salarii mai mari și oportunități profesionale, în timp ce pentru alții diferențele dintre România bogată și România vulnerabilă rămân o realitate de zi cu zi.
