Bulgaria crește pragul sărăciei cu 13,4%, la 443 €. Peste 1.360.000 oameni vizați. Care e situația în România?

Pragul sărăciei din Bulgaria va crește la 443 de euro începând cu 1 ianuarie 2027, după ce Consiliul Național pentru Cooperare Tripartită a aprobat noua valoare.

Pragul stabilit pentru anul 2027 reprezintă o creștere de 13,4% – sau 52,37 euro – față de pragul sărăciei din 2026, informează Novinite.

Bulgaria crește pragul sărăciei cu 13,4%, la 443 €. Peste 1.360.000 oameni vizați

Ministrul Muncii și Politicilor Sociale de la Sofia, Natalia Efremova, a declarat că pragul mai ridicat va afecta o serie de prestații sociale și va extinde accesul la diverse forme de asistență.

„Noua valoare a pragului sărăciei are un impact pozitiv asupra ajustării diverselor tipuri de prestații sociale”, a declarat Efremova.

Modificările se vor aplica indemnizațiilor lunare destinate prevenirii separării și reintegrării copiilor crescuți de rude, persoane apropiate sau familii de plasament, în conformitate cu Legea privind protecția copilului, precum și plăților de asistență socială acordate în temeiul Legii privind asistența socială.

Pragul sărăciei este utilizat și pentru stabilirea sprijinului financiar lunar acordat persoanelor cu dizabilități permanente.

Un prag mai ridicat va extinde eligibilitatea pentru pensia socială pentru limită de vârstă și va crește numărul persoanelor care îndeplinesc condițiile pentru a primi ajutorul specific pentru încălzire.

Această valoare influențează, de asemenea, cuantumul ajutorului specific disponibil persoanelor care se confruntă cu situații de urgență cauzate de dezastre naturale.

Ministerul Muncii și Politicii Sociale va avea nevoie de fonduri suplimentare în valoare de 93,799 milioane de euro în bugetul pentru anul 2027, pentru a acoperi creșterea rezultată a plăților sociale.

Conform datelor Eurostat din 2026, 1,369 milioane de persoane din Bulgaria – adică 21,2% din populația țării – au venituri sub pragul sărăciei.

Efremova a declarat că ponderea persoanelor care trăiesc în sărăcie este de așteptat să scadă față de anul precedent.

„Față de anul precedent, proporția populației care trăiește în sărăcie va scădea cu 0,5 puncte procentuale”, a spus ministrul.

Noul prag al sărăciei din Bulgaria, sub ce au solicitat sindicatele

Cifra aprobată rămâne însă sub nivelul solicitat de sindicate. Plamen Dimitrov, președintele sindicatului CITUB, a afirmat că există divergențe de lungă durată cu privire la modul în care ar trebui calculate și stabilite pragul sărăciei.

„Pragul nostru de sărăcie ar trebui să fie de 467 de euro”, a insistat Dimitrov în urma reuniunii NCTC.

Atanas Katsarchev, economistul-șef al Confederației Sindicale „Podkrepa”, a solicitat, de asemenea, măsuri mai ferme pentru combaterea sărăciei.

„Guvernul trebuie să găsească o soluție pentru a stopa sărăcia”, a declarat Katsarchev.

Prin urmare, noul prag de 443 de euro va stabili nivelul de referință pentru o serie de prestații sociale și programe de asistență în Bulgaria, începând cu anul 2027, în timp ce sindicatele susțin că această cifră ar trebui să fie mai ridicată, pentru a reflecta mai fidel nevoile gospodăriilor cu venituri mici.

Care e situația sărăciei în România

Valoarea pragului de sărăcie relativă în România este de 24.435 de lei pe an per persoană (2.036 lei sau circa 388 euro pe lună), conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Numărul persoanelor sărace în România a fost de 3,468 milioane în 2025, în scădere cu 3,5% față de anul anterior, iar rata sărăciei relative (AROP) s-a situat la 18,4%, cu 0,6 puncte procentuale sub nivelul raportat cu un an în urmă, arată datele publicate, în iunie 2026, de INS.

Potrivit sursei citate, în funcție de gen, rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul femeilor - cu 0,7 puncte procentuale - decât în rândul bărbaților (18,7% față de 18%).

În același timp, cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 18-24 ani (25,8%) și a celor de 0-18 ani (23,6%).

De asemenea, rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 21,2%, în anul 2025,, în scădere cu 1,4 puncte procentuale față de anul 2024, însă mai mare cu 6,7 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenți.

Datele INS relevă faptul că, în intervalul analizat, valoarea pragului de sărăcie relativă a fost de 24.435 lei/an/persoană.

'Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2025 nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, aproape 4 din 9 persoane (44,2%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative și în mod evident situația s-ar fi înrăutățit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani și peste) care, într-o proporție de 87,9%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă.

Aceeași situație s-ar fi înregistrat și la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporție mai redusă, de 45,2%', precizează statistica.

Totodată, în anul 2025, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 16,8%, în România, în scădere cu 0,4 puncte procentuale comparativ cu anul anterior. Astfel, numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a ajuns la 3.160.000 de persoane, femeile fiind mai afectate (55,9%), față de bărbați (44,1%.).

În plus, deprivarea materială și socială severă afectează cu intensitate diferită populația în funcție de grupa de vârstă și veniturile gospodăriei.

În 2025, incidența deprivării materiale și sociale severe este mai ridicată, în principal, la persoanele în vârstă de până la 18 ani (21,1%) și la persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (19,2%).

Tot în anul precedent, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 785.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfășurat activități care au solicitat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă).

Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a crescut cu un 1,3 puncte procentuale (5,6% față de 4,3%).

Distribuția pe gen a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depășit pe cel al bărbaților cu 125.000 de persoane, de la un an la altul, Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaților cu 2,1 puncte procentuale (6,7% dintre femei, față de 4,6% dintre bărbați).

În ceea ce privește rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE), aceasta s-a situat la 27,4%, corespunzătoare unui număr de 5,2 milioane de persoane. Față de anul 2024, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 0,5 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 125.000 de persoane.

Conform INS, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbații (29,1% dintre femei și 25,6% dintre bărbați), timp în care vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2025, mai mare la tinerii în vârstă de 18-24 ani (34,2%) și la copii de 0-17 ani (32,4%), respectiv mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (23,0%).

În același context, ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 28%, iar din totalul persoanelor ocupate, în vârstă de 18 ani și peste, 16% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 36,5% din totalul persoanelor neocupate, din aceeași categorie de vârstă.

Persoanele care trăiau în gospodării fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (24,6%), în comparație cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți (29,4%).

'Incidența cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2025, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți (50,2%), urmată de cea a gospodăriilor monoparentale, cu o incidență de 45,7% și a gospodăriilor cu trei sau mai mulți adulți cu copii (35,7%).

În cazul gospodăriilor fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți, cea mai mare incidență s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (33,0%), comparativ cu 20,0% în cazul gospodăriilor cu trei sau mai mulți adulți.

Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit și în profil regional.

Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (38,0%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (36,0%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea București-Ilfov (13,6%).

Intersecția componentelor indicatorului AROPE oferă informații pentru analiza detaliată a impactului fiecăreia dintre cele trei componente asupra evoluției indicatorului compus', notează INS.

O altă categorie de persoane analizată se încadrează în starea de deprivare materială și socială severă (SMSD).

Dintre cele 5,2 milioane persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3.468.000 de persoane se aflau în risc de sărăcie.

Aproximativ 1.667.000 de persoane se aflau doar în risc de sărăcie, dar nu se erau în deprivare materială și socială severă și nu trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, 1.501.000 de persoane erau numai deprivate material și social sever, iar 159.000 de persoane trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, nefiind afectate de celelalte două situații.

'Privind la intersecția a două câte două dintre componentele indicatorului AROPE, se observă că 1215 mii persoane se aflau în risc de sărăcie și erau deprivate material și social sever, 184 mii persoane se aflau în risc de sărăcie și trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, iar cele mai puține persoane, 40 mii persoane, trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii și erau deprivate material și social sever', menționează sursa citată.

În același timp, aproximativ 403.000 de persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situații, respectiv: erau expuse riscului de sărăcie, se aflau în stare de deprivare materială și socială severă și trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.