Pensionarii au pierdut 620 lei la pensie în doar 15 luni. Creșterile de la marea recalculare s-au evaporat

În 2024, milioane de pensionari din România au primit o veste așteptată de ani de zile: recalcularea pensiilor. Autoritățile au prezentat reforma drept o corectare a inechităților din sistem și o modalitate de a lega mai clar pensia de contribuțiile plătite de-a lungul vieții.

Potrivit datelor de la Casa de Pensii, în septembrie 2024 la marea recalculare, pensiile au crescut în medie cu 620 de lei.

Această creștere a fost complet anulată de faptul că indexările de la 1 ianuarie 2025 și 1 ianuarie 2026 nu s-au mai dat. 

Un raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) confirmă că creșterea a 4.000.000 de pensii în medie cu 620 de lei la 1 septembrie 2024 a fost complet anulată de faptul că pensiile nu au mai crescut cu inflația.

Reamitim că legea spune că pensiile trebuie indexate la fiecare cu 1 ianuarie cu inflația la care se adaugă jumătate din creșterea procentuală a salariului mediu.

Ce spune raportul OCDE despre pensiile din România

Potrivit analizei publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, reforma pensiilor din România are un obiectiv clar: să facă sistemul mai sustenabil pe termen lung și să încurajeze oamenii să rămână mai mult timp în activitate.

Totuși, raportul atrage atenția asupra unei decizii importante luate ulterior: înghețarea pensiilor în 2025 și 2026.

La nivel general, OCDE estimează că aceaste măsuri (anularea indexărilor) a anulat aproape complet creșterea medie de aproximativ 20% a pensiilor rezultată din recalcularea din 2024.

Pe scurt, ceea ce pensionarii au câștigat prin recalculare la 1 septembrie 2024 a fost „înghițit” de faptul că pensiile nu au mai crescut timp de doi ani.

Cum funcționează noul sistem de pensii

Ce spune OCDE despre reforma pensiilor din România: 

„Reforma aplicată în 2024 a schimbat mai multe reguli importante ale sistemului de pensii.

Una dintre cele mai importante modificări este legătura mai clară dintre contribuții și pensie. Practic, suma primită la pensie depinde mai direct de cât a contribuit fiecare persoană de-a lungul vieții active.

De asemenea, vârsta de pensionare pentru femei va crește treptat până la 65 de ani până în 2035, astfel încât să fie egală cu cea a bărbaților. Măsura urmărește atât echitatea între femei și bărbați, cât și creșterea participării persoanelor mai în vârstă pe piața muncii.

În prezent, România are o vârstă medie relativ scăzută la care oamenii primesc prima pensie pentru limită de vârstă — aproximativ 59,5 ani în 2023, comparativ cu 61,3 ani media Uniunii Europene”, arată Raportul.

Citește și: Creștere de pensie cu 320 lei anunțată de Șeful Casei de Pensii. Milioane de pensionari iau banii

Un aspect foarte important care nu a fost confirmat la Bucureșt spune că:

„După 2035, vârsta de pensionare va fi legată de speranța de viață. Dacă oamenii trăiesc mai mult, perioada de muncă ar putea crește automat. Conform simulărilor OCDE, o persoană care a intrat pe piața muncii în 2022 la 22 de ani ar putea ajunge să se pensioneze în jurul vârstei de 67 de ani”.

Cum vor evolua pensiile în viitor

Noua lege a pensiilor introduce și o formulă clară de indexare anuală. În mod normal, pensiile ar trebui să crească în fiecare an cu:

• rata inflației, plus

• jumătate din creșterea reală a salariilor.

Această formulă a fost creată pentru a evita majorările ocazionale, decise politic, și pentru a face sistemul mai previzibil.

Totuși, tocmai această regulă este suspendată temporar prin înghețarea pensiilor pentru 2025 și 2026. Se estimează că pensiile vor crește abia din 2027 când va fi aplicată indexarea la rata inflației în ianuarie, arată Raportul citit de Newsweek România.

Rolul pilonului II de pensii

Raportul OCDE subliniază că sistemul public de pensii nu va putea, pe termen lung, să asigure singur un nivel ridicat al veniturilor la pensionare. De aceea, pilonul II de pensii, sistemul privat obligatoriu introdus în 2008, devine tot mai important.

Conform simulărilor OCDE, atunci când acest sistem va ajunge la maturitate, ar putea crește veniturile la pensionare cu aproximativ 20 de puncte procentuale pentru un lucrător cu venit mediu.

Mai multe reforme recente au întărit acest sistem. De exemplu, o lege adoptată în 2025 limitează retragerile integrale ale banilor din pilonul II la maximum 30% din sumă, pentru a se asigura că fondurile sunt folosite în principal ca venit lunar la pensie.

Totodată, au fost eliminate unele excepții de contribuție pentru anumite sectoare, precum IT, construcții sau agricultură, ceea ce extinde baza de contribuții și întărește sustenabilitatea sistemului”, arată raportul.

Citește și: Guvernul anunță oficial cu cât cresc pensiile în 2027, 2028 și 2029? Cât va fi pensia medie?

Un alt obiectiv al reformei a fost reducerea sărăciei în rândul pensionarilor. Conform analizei OCDE, pensiile pentru persoanele cu venituri mici au crescut proporțional mai mult decât cele pentru veniturile medii.

Riscul pentru pensionarii vulnerabili

În România, aproximativ 16% dintre persoanele în vârstă trăiau în sărăcie în 2021, un nivel considerat ridicat.

De aceea, raportul OCDE avertizează că, dacă înghețarea pensiilor va continua și după 2026, ar putea fi necesare măsuri compensatorii temporare pentru pensionarii cu venituri mici, pentru a evita scăderea puterii de cumpărare.

Raportul analizează și modificările privind pensiile speciale. Reforma din 2024 a încercat să apropie aceste pensii de principiul contributivității și să introducă perioade minime de contribuție.

În cazul magistraților, o primă reformă a fost anulată de Curtea Constituțională a României în decembrie 2024. Guvernul a revenit însă cu o variantă modificată în 2025.

Citește și: Avocat: Anularea indexării pensiilor este ilegală. Pensionarii au pierdut deja 12.000 de lei

Noua lege, confirmată de Curtea Constituțională în februarie 2026, prevede:

• creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani,

• limitarea pensiei la 70% din ultimul salariu net.

Ce înseamnă toate aceste schimbări pentru pensionari

Pe termen scurt, recalcularea din 2024 a adus bani în plus pentru milioane de pensionari.

Pe termen mediu însă, raportul OCDE sugerează că înghețarea pensiilor din 2025 și 2026 va reduce aproape complet efectul acelei majorări, cel puțin la nivel statistic.

În același timp, reforma are un obiectiv mai amplu: să stabilizeze sistemul de pensii într-o țară care se confruntă cu îmbătrânirea populației și cu un număr tot mai mic de contribuabili.

Înghețarea pensiilor în 2025-2026 anulează majorarea primită la Marea Recalculare din 2024. Raport OCDE

În urma recalculării pensiilor realizate în septembrie 2024, aproximativ 4 milioane de pensionari au primit sume mai mari la pensie. Potrivit datelor prezentate de Casa Națională de Pensii, creșterea medie a fost de aproximativ 620 de lei.

Citește și: 1.000.000 pensionari vor lua pensie mai mare dacă depun aceste documente. Ce riscă dacă sunt false?

Distribuția majorărilor nu a fost însă uniformă.

• Aproximativ 40% dintre pensionari au primit mai puțin de 500 de lei în plus.

• Alți 40% au primit majorări de peste 500 de lei.

• Aproape 20% dintre pensionari nu au primit nicio creștere.

Pentru mulți beneficiari, recalcularea a reprezentat prima creștere semnificativă după ani în care pensiile au evoluat lent sau au depins de decizii politice punctuale.

Reforma a urmărit în special să corecteze diferențele dintre pensionari care au muncit și contribuit perioade similare, dar primeau pensii diferite din cauza modului în care fusese calculat sistemul anterior.