Cererea de plată numărul 4 din PNRR avansează, există încredere că va fi terminată în timp util şi depusă până la data de 15 decembrie, a declarat, marţi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pâslaru.
Cererea de plată numărul 4 din PNRR avansează, există încredere că va fi terminată în timp util şi depusă până la data de 15 decembrie, a declarat, marţi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pâslaru.
Tratatul de la Maastricht, actul de naștere al UE, a intrat în vigoare în urmă cu 32 de ani, la 1 noiembrie 1993. La început, a avut 12 membri, acum are 27. Ca idee, de la aderare, din 2007, România a primit 106.000.000.000 € de la UE și a plătit 35.000.000.000 €.
Parchetul UE (EPPO), condus de Laura Codruţa Kovesi investighează un proiect de reciclare făcut cu bani europeni în Grecia, pe modelul SGR din România.
Infrastructura României împotriva inundațiilor, de prevenție și de oprire, este la pământ. Nu s-a făcut nimic de ani și sunt necesare investiții masive. Iar Apele Române au pierdut 350.000.000 €, bani europeni, pentru diguri și baraje împotriva inundațiilor, în ultimii doi ani.
România pierde sute de milioane de euro din PNRR, pentru că nu a reușit să facă proiectele asumate. De exemplu, din 400 de kilometri de diguri estimați nu e gata nici măcar un kilometru, iar din 26.000 ha de împăduriri s-au făcut 9.000 ha, potrivit ministrului Mediului.
UE nu mai are răbdare cu politicienii de la București. Intensifică acțiunile disciplinare împotriva României pentru deficitul bugetar uriaș, ceea ce înseamnă că, dacă cheltuirea banilor publici continuă în același ritm, țara noastră ar putea rămâne fără fonduri europene în 2026.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, este sceptic cu privire la faptul că statele care sunt în urmă cu implementarea proiectelor prin PNRR ar putea beneficia de o prelungire a termenelor, după 31 august 2026.
3.000.000.000 € costă autostrada spectaculoasă, care se construieşte chiar lângă frontiera României. Unde este aceasta?