Aceasta este o problemă atât astăzi, cât și mâine. Peste 80% dintre pensionarii din UE se bazau pe pensia de stat ca singură sursă de venit în 2023. Această dependență excesivă a lăsat unul din cinci cetățeni ai UE cu vârsta peste 65 de ani expus riscului de sărăcie, ceea ce echivalează cu 18.5 milioane de persoane.
Decizii dificile din punct de vedere politic
Obiectivul Bruxelles-ului este dublu: să reducă presiunea asupra trezoreriei statului pentru a menține pensionarii pe linia de plutire și să contribuie la crearea unei piețe de capital în stil american, punând la lucru economiile pe termen lung ale populației.
Ideea, deși bine intenționată, ar fi dificilă din punct de vedere politic și îi face pe miniștrii adjuncți ai finanțelor să se crispeze la gândul ei.
Politica în domeniul pensiilor se află cu mult în afara sferei de competență juridică a executivului UE.
Chiar și în acest caz, riscurile legate de asocierea fondurilor UE cu probleme toxice din punct de vedere politic ar putea însemna un dezastru pentru guverne, mai ales când cei mai loiali participanți la democrație au peste 50 de ani.
„Nu poți cumpăra reforma pensiilor”, a declarat un ministru adjunct al finanțelor. „Va atinge nervul sensibil al democrației”.
Citește și: Avocații și magistrații fac front comun pentru pensiile speciale. Românii cu procese, scoși în față
Proteste față de reforma pensiilor, în mai multe țări UE
Reforma pensiilor are, de asemenea, obiceiul de a scoate protestatarii în stradă.
Marți, la Bruxelles, poliția s-a ciocnit cu sindicatele, care protestau împotriva măsurilor de austeritate care includ creșterea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani până în 2030.
Belgia a scăpat ușor în comparație cu Franța, care a fost martora unor luni de proteste în 2023, când președintele Emmanuel Macron a crescut vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani.
Chiar și atunci, premierul francez recent reinstalat, Sébastien Lecornu, a anunțat marți că va suspenda reformele pensiilor propuse de Macron pentru a depăși criza parlamentară care a făcut imposibilă adoptarea bugetului. Amânarea reformelor ar putea costa Parisul până la 400 de milioane de euro anul viitor, într-un moment în care guvernul încearcă să strângă cureaua și să reducă datoria publică în creștere a țării.
Comisia nu se va concentra pe stabilirea vârstei de pensionare sau pe impunerea unor plăți lunare către pensionari. Planurile de reformă ale Bruxelles-ului se concentrează mai degrabă pe stimularea cetățenilor să economisească pentru pensie și pe încurajarea companiilor să ofere angajaților planuri de pensii corporative.
CSR-urile fac parte dintr-un exercițiu anual de supraveghere fiscală pe care Comisia îl utilizează pentru a coordona politicile economice la nivelul întregului bloc. Aceste recomandări sunt negociate cu capitalele UE în încercarea de a rezolva cele mai urgente probleme economice ale unei țări. Comisia nu consideră că este vorba de o constrângere, ci doar de o politică economică sănătoasă.
„Dacă este vorba de pensii, atunci așa să fie”, a declarat un al doilea înalt funcționar al Comisiei.
Măsuri de stimulare și sancționare post-pandemie
În trecut, capitalele UE aveau obiceiul de a ignora CSR-urile. Acest lucru s-ar putea schimba dacă Comisia ar adăuga stimulente financiare, o idee care a luat naștere din fondul de redresare post-pandemie al UE în valoare de 800 de miliarde de euro.
Comisia a văzut, de asemenea, o oportunitate de a stimula guvernele să aplice reforme costisitoare pentru modernizarea economiei blocului, stabilind obiective care ar debloca fondurile UE în tranșe. Pentru țări precum Spania, acestea includeau reforma pensiilor.
Strategia recompenselor și sancțiunilor s-a dovedit a fi un succes atât de mare în cadrul Berlaymont, încât se dorește utilizarea aceluiași sistem în următorul buget al UE, mai ales dacă acesta contribuie la consolidarea CSR-urilor.
Nu toată lumea este de acord cu acest model. Munții de documente pe care guvernele au trebuit să îi acumuleze pentru a dovedi că au îndeplinit cerințele Comisiei au încetinit progresul, lăsând pe masă sute de miliarde de euro.
„Nu știm de ce Comisia este atât de atașată de acest model”, a declarat un alt ministru adjunct al finanțelor, care a respins ideea. „[Reforma pensiilor este] extrem de controversată. Mă îndoiesc că cineva o va pune în aplicare”.
