3.800.000.000 € pierde anual România, din cauza crizei politice. Se pot construi cu ei 3 spitale mari

Costurile de împrumut ale României continuă să crească, pe măsură ce situația financiară internațională se degradează, iar șansele trecerii unui guvern, în Parlament, scad.

În ultima săptămână, dobânda a urcat de la 7,2% la 7,7%, Bursa a pierdut tot câștigul de după nominalizarea lui Siegfried Mureșan, iar leul a atins un nou record negativ istoric.

3.800.000.000 € pierde anual România, din cauza crizei politice. Se pot construi cu ei 3 spitale mari

3,8 miliarde de euro sunt o penalizare uriașă. Suma irosită anual pe prima de risc ar acoperi construcția a trei spitale regionale sau a sute de kilometri de autostradă, arată estimările ING și ale Ministerului Finanțelor.

România a ajuns să plătească cel mai scump bilet de creditare din Uniunea Europeană. Nota de plată nu vine din volumul brut al datoriei vechi.

Ea apare dintr-o suprataxă directă: taxa pe incapacitatea cronică a guvernanților de a stabiliza deficitul bugetar și de a oferi predictibilitate politică.

Citeşte şi: Mai poate plăti statul pensiile? România se împrumută la dobânzi uriașe. Deficitul la pensii: 10 miliarde €

Calculul agregat din datele Ministerului Finanțelor și analizele bancare arată o pierdere anuală de 3,8 miliarde de euro.

Acești bani nu reprezintă rambursarea capitalului împrumutat, ci strict diferențialul de dobândă, aşa-numita „primă de risc”, pe care piețele financiare o pretind de la București, pentru a acoperi nesiguranța instituțională.

În timp ce țări precum Polonia sau Cehia reușesc să atragă finanțare la randamente substanțial mai mici, Trezoreria de la București semnează emisiuni de titluri de stat la dobânzi de speculă, adică de rating "junk".

Citeşte şi: România împrumută iar miliarde € pentru a plăti pensii și salarii. Termene și de 20 de ani, în 2045

Fiecare punct procentual adăugat peste media regională înseamnă miliarde de lei scurse direct din bugetul de stat și transferate către fondurile de investiții străine.

Mecanismul este următorul. Prima de risc se manifestă prin aceea că România e obligată să scoată la vânzare, ca să se împrumute, obligaţiuni cu dobânzi mărite.

Când obligaţiunile ajung la maturitate, diferenţa dintre o dobândă decentă şi cea de speculă, plătită de România, duce la această sumă imensă.

Calculele concrete

Conform datelor ING Bank și Ministerului Finanțelor, România are nevoie în acest an de un volum total de împrumuturi estimat între 265 și 275 de miliarde de lei, pentru a acoperi deficitul bugetar curent și pentru a refinanța datoriile mai vechi ajunse la scadență.

Dacă aplicăm o creștere a costului de finanțare (o majorare a dobânzilor medii) de doar 0,5% (50 de puncte de bază) sau 1% (100 de puncte de bază), la această sumă, impactul financiar anual și total pe durata creditelor arată astfel:

Efectul este de durată și afectează grav exercițiile bugetare viitoare. Împrumuturile contractate astăzi pe durate de 5, 7 sau 10 ani blochează aceste costuri uriașe pe un deceniu întreg.

În loc ca veniturile fiscale să fie direcționate către investiții în infrastructură, statul ajunge să amaneteze veniturile viitoare doar pentru a rostogoli datoriile vechi.

Puse în perspectivă economică reală, cele 3,8 miliarde de euro irosite anual, doar pe diferențe de dobândă, înseamnă echivalentul a trei spitale regionale de mari dimensiuni, construite de la zero, în fiecare an, sau peste 300 de kilometri de autostradă.

Este costul direct al paraliziei politice, achitat integral din taxele cetățenilor.