Neamțul caută investiții dincolo de culoarea politică. Rețeta unui județ care vrea să crească

Consiliul Județean și primăriile din Piatra-Neamț, Roman și Bicaz au venit cu un mesaj comun la Gala „Neamț – The Next Move”: investițiile nu au culoare politică. Autostrăzile A7 și A8 vor aduce județul mai aproape de piețe, dar drumurile singure nu fac o economie. Firmele vin și rămân acolo unde găsesc oameni pregătiți, servicii publice care funcționează și administrații conduse după standarde de performanță. Iar o strategie de atragere a investițiilor e incompletă dacă îi uită pe românii din diaspora, unul dintre cei mai mari investitori ai țării.

Drumurile, serviciile medicale, pregătirea profesională și turismul au fost prezentate împreună, ca părți ale aceleiași oferte. Obiectivul anunțat: un județ în care oamenii să găsească motive să deschidă o afacere, să lucreze și să își întemeieze o familie.

Președintele Consiliului Județean și primarii din Piatra-Neamț, Roman și Bicaz au vorbit despre proiectele locale din perspectiva întregului județ. Mesajul lor a fost că diferențele politice trebuie lăsate deoparte când sunt în joc infrastructura, investițiile și calitatea vieții. Într-o țară în care administrațiile vecine ajung adesea să concureze în loc să coopereze, gestul nu e unul minor.

Finalizarea autostrăzilor A7 și A8 ar trebui să îmbunătățească accesul către piețe, furnizori și clienți. Administrațiile vor să pregătească din timp condițiile pentru firmele interesate de zonă. Vor, de asemenea, să convingă oameni din alte județe, dar și din străinătate, să se stabilească în Neamț.

O ofertă comună pentru investitori și viitori locuitori

Un investitor are nevoie de acces rutier, utilități, angajați pregătiți și interlocutori care pot lucra împreună. Pentru familia care s-ar muta aici contează și serviciile publice, siguranța și posibilitățile de petrecere a timpului liber. Administrațiile din Neamț au de răspuns la ambele liste.

Colaborarea dintre localități poate lega aceste nevoi de proiecte care depășesc granițele unei singure primării. La Roman, de exemplu, lipsa spațiului pentru extindere împinge oferta către o asociere cu comunele vecine. În zona de munte, promovarea atracțiilor poate fi completată cu identificarea unor oportunități concrete de afaceri.

Turismul rămâne o resursă importantă, dar ambiția exprimată la gală este mai largă. Autoritățile vor ca peisajele, patrimoniul și calitatea vieții să susțină și decizia de a investi sau de a rămâne în județ.

Șeful CJ vede în parteneriatele public-private următoarea etapă de dezvoltare

Daniel Harpa, președintele Consiliului Județean Neamț, a pus colaborarea politică în centrul intervenției sale. „Mă bucur că politicul din Neamț nu ține cont de culoarea politică”, a spus el. În opinia sa, Piatra-Neamț, Valea Muntelui și zona Târgu Neamț au încă posibilități de dezvoltare insuficient valorificate.

Harpa a prezentat infrastructura drept punctul de plecare al oricărei oferte. Drumurile și rețelele de apă și canalizare deschid apoi discuții concrete cu o companie interesată. La nivel județean, el a indicat un portofoliu de peste 20 de proiecte europene de infrastructură.

Pentru perioada următoare, președintele CJ consideră necesar ca fondurile publice să fie completate de parteneriate public-private. Motivul invocat este presiunea asupra resurselor până la noul exercițiu financiar european, care începe în 2028. „E momentul să dezvoltăm județul prin parteneriate public-private”, a afirmat Harpa, enumerând spitale, infrastructură, fabrici și huburi printre domeniile vizate.

Unul dintre proiectele prezentate a fost noul Spital Județean de Urgență. Construcția, în cel mult doi ani de execuție, și dotarea sunt finanțate prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Spitalicească. Șeful CJ a vorbit și despre o centură ocolitoare a Piatra-Neamțului, legată de viitoarea conexiune rutieră către Bacău.

Piatra-Neamț: un oraș de vizitat, de investit și de locuit

Adrian Niță, primarul municipiului Piatra-Neamț, a legat promovarea turistică de atragerea unor noi locuitori și investitori. „Veți găsi orice, fie că veniți să investiți, să vizitați sau să vă mutați”, a spus el. Invitația a vizat atât municipiul, cât și oferta mai largă a județului.

Primarul a invocat patrimoniul culturii Cucuteni, muzeele, mănăstirile și monumentele orașului. Gara din Piatra-Neamț și Teatrul Tineretului s-au numărat printre reperele menționate. La acestea s-au adăugat patrimoniul religios al județului, inclusiv Mănăstirea Războieni, și agrementul de pe lacul Bicaz.

Niță a pus aceste resurse alături de modernizarea drumurilor județene și de investițiile în sănătate. O afacere aduce locuri de muncă, dar condițiile de trai decid dacă angajații rămân. „Oferim un oraș curat, frumos, sigur și de poveste”, a afirmat primarul.

Roman: autostrăzi, meserii, energie proprie și investiții

Laurențiu Leoreanu, primarul municipiului Roman, a numit A7, A8 și drumurile expres drept oportunități pentru conectarea zonei. El a avertizat însă că accesul rutier mai bun funcționează în ambele sensuri. Autostrăzile pot aduce angajați, dar le pot ușura și plecarea către alte zone.

Răspunsul propus de Leoreanu este un centru regional de învățământ dual la Roman. Proiectul ar reface legătura dintre pregătirea tehnică și meseriile căutate de companii, pentru întreaga regiune. „Mulți oameni de afaceri ne spun că cei care vin de pe băncile școlii nu au o pregătire pragmatică”, a explicat el. „Oamenii care știu o meserie sunt coloana vertebrală a unei afaceri.”

Pe partea energetică, primarul a prezentat o hidrocentrală și un parc fotovoltaic. Acestea vor alimenta instituțiile locale și iluminatul public, iar o capacitate de stocare va acoperi perioadele în care sursele regenerabile nu produc.

Pentru investiții, Romanul caută spațiu de dezvoltare împreună cu localitățile din jur, prin programul „Roman Invest”. Orașul are bariere naturale în calea extinderii, a explicat primarul, așa că cooperarea cu vecinii este soluția. Leoreanu a anunțat discuții cu investitori și perspectiva a două huburi logistice. Nodul A7–A8 va fi lângă Pașcani, dar Romanul este cel mai mare oraș din apropierea intersecției celor două trasee.

Bicazul își face propria hartă digitală a oportunităților

Ion Barbărasă, administratorul public al orașului Bicaz, a cerut o abordare strategică a dezvoltării locale. „E timpul să începem să gândim strategic înainte de a acționa”, a spus el. Punctul de plecare este potențialul turistic al zonei, unde lacul și muntele pot susține o ofertă comună de agrement.

Barbărasă a vorbit și despre nevoia de a transforma resursele existente în oportunități ușor de înțeles pentru companii. „Avem un potențial turistic care poate fi dezvoltat”, a afirmat el. Unul dintre proiectele prezentate este o hartă interactivă prin care investitorii pot descoperi posibilitățile zonei. Reprezentantul Bicazului a invitat mediul local să contribuie la această inventariere, ca punct de pornire pentru discuții despre investiții.

Managementul performant, investiția care se vede în rezultate

Drumurile aduc investitorul la poartă, dar managementul decide dacă investiția crește. Asta e valabil pentru o firmă, dar la fel de bine pentru o primărie sau un consiliu județean. O administrație care își măsoară rezultatele, își ascultă cetățenii și își planifică strategic proiectele devine ea însă un argument pentru investitori.

Un instrument verificat pentru acest tip de transformare este cadrul Baldrige. Premiul cu același nume a fost creat în Statele Unite în 1987 și poartă numele lui Malcolm Baldrige, secretar al Comerțului în administrația Reagan. Este singura distincție prezidențială americană pentru excelență în performanță și se adresează deopotrivă companiilor, spitalelor, școlilor și instituțiilor publice. În 2007, orașul Coral Springs din Florida a devenit prima administrație locală premiată Baldrige.

Cadrul are șapte categorii: leadership, strategie, clienți, măsurare și analiză a datelor, forța de muncă, operațiuni și rezultate. Pentru o administrație, „clienții” sunt cetățenii și firmele, iar „rezultatele” se văd în servicii publice, investiții atrase și încrederea comunității.

Un exemplu născut la Piatra-Neamț

Neamțul nu trebuie să caute departe un model. Autonom, companie cu capital 100% românesc fondată în 2006 la Piatra-Neamț de frații Marius și Dan Ștefan, aplică standarde americane și europene de performanță. Pornită de la câteva mașini închiriate și o vulcanizare, firma a ajuns un jucător național în mobilitate, prezent pe Bursa de Valori București, cu sediul central tot în Piatra-Neamț.

Autonom aplică cadrul Baldrige prin Romanian Performance Excellence Program (RPEP), programul coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), născut din dezbaterile Summitului RePatriot de la Alba Iulia din 2018. În ediția RPEP 2025, Autonom a obținut cea mai înaltă distincție a programului, Excellence. Este dovada că o firmă născută într-un oraș de provincie poate lucra la nivelul celor mai exigente standarde internaționale.

De la firme performante la județe performante

RPEP este deschis și sectorului public: primării, consilii județene, spitale, universități. FNTM pregătește pentru 2027 o conferință de învățare și bune practici Baldrige, urmată de competiția națională RPEP. Administrațiile din Neamț, care au arătat deja că pot lucra împreună peste culorile politice, au aici următorul pas firesc.

„Firme performante, județe și municipii performante, cetățeni fericiți. Asta este ecuația. Cadrul Baldrige a ajutat orașe americane să ofere servicii mai bune și să atragă investiții. Piatra Neamț are deja acasă o companie care demonstrează că aceste standarde funcționează și în România. Invităm Consiliul Județean și primăriile să facă același drum”, a declarat Marius Bostan, coordonatorul RPEP.

Diaspora, investitorul pe care nicio strategie nu îl poate ignora

Cea mai consistentă sursă de capital extern a României nu vine din marile fonduri, ci din buzunarele românilor plecați. Potrivit unei analize a Băncii Naționale, românii din străinătate au trimis acasă aproximativ 60 de miliarde de euro între 2013 și jumătatea anului 2025. Suma este de peste două ori mai mare decât valoarea agreată inițial a PNRR, iar în ultimii ani au intrat în țară în jur de 7 miliarde de euro anual.

O parte din acești bani au devenit deja case, terenuri și afaceri în localitățile de origine. Diaspora aduce însă mai mult decât capital: experiență de management, relații de afaceri și standarde de lucru deprinse în economii mature. Frații Ștefan, care au studiat și au lucrat în Franța și Statele Unite înainte să pornească Autonom la Piatra-Neamț, sunt un exemplu de întoarcere care a creat sute de locuri de muncă.

De aceea, orice strategie de atragere a investițiilor ar trebui să îi includă explicit pe românii din diaspora. Pentru un nemțlean stabilit în Italia, Spania sau Germania, oferta județului – autostrăzi, terenuri pentru afaceri, învățământ dual, servicii publice – poate fi exact motivul de a reveni sau de a investi acasă. Harta interactivă a Bicazului ori programul „Roman Invest” ar trebui să ajungă și la ei.

RePatriot, proiect al Romanian Business Leaders, lucrează de peste zece ani la reconectarea diasporei cu România, adesea în parteneriat cu administrațiile locale. Inițiativa din Neamț este exact tipul de demers care merită dus mai departe, către comunitățile de români din străinătate.

„Diaspora este un mare investitor al României și orice strategie de atragere a investițiilor ar trebui să țină cont de ea. Este extraordinar că Neamțul face o astfel de acțiune, cu administrații care lucrează împreună peste culorile politice. RePatriot este alături de ele ca mesajul să ajungă la nemțenii de pretutindeni”, a declarat Marius Bostan, co-fondator și coordonator RePatriot.

Firme performante, județe performante, cetățeni fericiți

Oferta prezentată de cele patru administrații leagă noile investiții de condițiile de viață ale comunităților. Drumurile aduc o companie în județ, dar dezvoltarea ei depinde de angajați, utilități, servicii publice și de calitatea celor care conduc instituțiile.

„Pentru a atrage investitori trebuie să fim cu un pas înainte”, a spus Daniel Harpa. „Avem oportunități pe care trebuie să le jucăm strategic”, a adăugat Laurențiu Leoreanu. Ion Barbărasă a încheiat cu un apel: „Merităm o șansă, o avem și trebuie să o jucăm”.

Un pas înainte înseamnă infrastructură, dar și administrații conduse după standarde de performanță măsurabile și o ofertă gândită și pentru românii din diaspora. Dacă Neamțul reușește să le unească, Gala „Neamț – The Next Move” poate deveni un model pentru celelalte județe ale țării.

Articol realizat cu sprijinul Fundației Naționale a Tinerilor Manageri (FNTM).